Avram Gal explică de ce România are nevoie urgentă de o lege a lobby-ului: Condiție esențială pentru o democrație matură

Avram Gal, vicepreședinte al PSD Cluj, aduce în discuție o temă esențială pentru modernizarea sistemului politic românesc: necesitatea unei legi a lobby-ului. În opinia sa, România continuă să opereze într-un vid legislativ periculos, unde activitatea de influențare a deciziilor publice este deseori confundată cu traficul de influență. Lipsa unei delimitări legale între aceste fenomene nu doar că alimentează suspiciunea și neîncrederea în instituții, dar favorizează, indirect, corupția.

Avram Gal, depre tot ce înseamnă lobby

Potrivit acestuia, „România are nevoie de o Lege a Lobby-ului – condiție esențială pentru o democrație matură și pentru apropierea reală de Statele Unite ale Americii”. Mesajul său este clar: fără o reglementare a lobby-ului, democrația românească rămâne incompletă, iar apropierea reală de partenerii occidentali, în special de SUA, devine imposibilă.

Avram Gal subliniază că în majoritatea statelor cu democrații consolidate, lobby-ul este nu doar acceptat, ci și reglementat riguros. El dă exemplul unor țări precum Germania, Franța, Canada sau Polonia, unde influențarea politicilor publice este tratată ca un drept legitim, atâta timp cât se desfășoară în limitele legii, în mod transparent și raportat public.

16:43, 22.05.2025 • POLITICĂ

Lobby anti-România: Simion a cheltuit peste 1,5 milioane de dolari din bani publici pentru a denigra țara în SUA

11:58, 16.05.2025 • POLITICĂ

Avram Gal acuză echipa lui Nicușor Dan de presiuni electorale la locul de muncă: „România nu trebuie să devină o fabrică de voturi prin frică”

În aceste țări, activitatea de lobby este recunoscută ca o expresie a pluralismului democratic, nu ca o sursă de corupție. Lipsa unei reglementări similare în România perpetuează însă o practică informală, opacă, unde grupuri de interese pot acționa în afara oricărui control democratic.

„În majoritatea democrațiilor consolidate, activitatea de lobby este nu doar reglementată, ci și încurajată, în limitele unui cadru legal care garantează transparența, echitatea și responsabilitatea publică.

State precum Germania, Franța, Canada sau Polonia au înțeles că reprezentarea intereselor în fața autorităților nu este un act de corupție, ci o expresie legitimă a pluralismului democratic, atâta timp cât se desfășoară în mod deschis, înregistrat și raportat public.

România, în schimb, continuă să funcționeze în baza unui vid normativ, în care grupurile de influență își exercită presiunea în afara oricărui cadru vizibil și controlabil”, a explicat Avram Gal.

Modelul american, demn de urmat

Gal atrage atenția asupra unui exemplu care ar trebui să inspire România: sistemul american de lobby. În Statele Unite, Legea privind Dezvăluirea Activităților de Lobby (Lobbying Disclosure Act, 1995) impune reguli clare: toate entitățile care doresc să influențeze politicile publice trebuie să se înregistreze, să declare scopurile, fondurile, instituțiile vizate și rezultatele urmărite. Totul se desfășoară în cadrul unor registre publice online, cu coduri de conduită și sancțiuni stricte.

„Lobby-ul este recunoscut acolo nu doar ca un drept constituțional derivat din libertatea de exprimare și de petiționare a guvernului, ci și ca un mecanism fundamental de echilibru democratic”, afirmă Gal.

România, în dezavantaj în fața partenerilor americani

Vicepreședintele PSD Cluj avertizează că absența unei legi similare în România are efecte concrete asupra relațiilor internaționale ale țării, în special în raport cu SUA. Reprezentanții instituțiilor românești – fie publici, fie privați – se află într-o poziție de inferioritate în dialogul cu actorii americani, care operează într-un sistem reglementat și predictibil:

În acest context, România are de pierdut prin lipsa unei legi a lobby-ului nu doar în plan intern, ci și în raport cu relațiile externe, mai ales cu Statele Unite. Lipsa unui cadru normativ echivalent face ca reprezentanții instituțiilor românești – fie publici, fie privați – să se afle într-o poziție de inferioritate în relația cu actorii americani, care funcționează într-un sistem clar și reglementat.

De asemenea, lipsa unei astfel de legi reduce dramatic capacitatea noastră de a forma punți stabile cu centrele de decizie de la Washington, acolo unde accesul instituțional se obține prin canale oficiale, transparente și înregistrate în registrele de lobby. 

Pentru Avram Gal, legea lobby-ului nu este doar un moft legislativ, ci o necesitate strategică. Fără o astfel de reglementare, România nu va putea construi o rețea credibilă de influență în spațiul transatlantic, nu își va putea promova interesele economice, de securitate sau diplomatice prin metode eficiente și transparente.