Azi la români sunt Armindenii! Ce ar fi bine să respectați în prima zi a lunii mai

Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai (în slava veche Eremin inseamna „Ziua lui Eremia”).

Armindenul se serbează pentru rodul pământului, şi se spune că e bine ca în această dimineaţă oamenii să se spele cu rouă pentru sănătate. Oamenii obisnuiau în trecut sã punã de Armindeni la portile caselor câte o frunzã verde de salcie, stejar sau fag. Obiceiul îsi are originea într-o legendă potrivit cãreia evreii care au vrut sã îl prindă pe Iisus noaptea i-au însemnat casa cu o rămurică verde.

Când soldatii au venit să îl ia, au găsit la toate casele rămurele. Se spune că, de Armindeni, „lucrurile se leagă” și că ramura de la poartă trebuie pusă și în cuptorul în care se coace pâinea din grâul cel nou.

Alungă boala

Ziua de Arminden” sau „Ziua Pelinului” se sărbătoreşte în Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova la 1 mai, în Ţara Lăpuşului de Rusalii, în Muntenia şi Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz. Pe vremuri, la petrecerile câmpeneşti se bea vin roşu amestecat cu pelin, “pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli”. În vechime, cea mai temută dintre ele, ciuma, putea fi alungată doar în “Ziua de Armindeni” şi numai cu frunza de pelin: Frunză verde de pelin/ Iată-ne la Armendin,/ Beau mesenii şi mănâncă,/ Şi de ciumă nu li-i frică! (S. Florea Marian, 1899).

Un obicei vechi practicat în satul Cupșeni (Țara Lăpușului) este Armindenul și constă în ridicarea unui lemn înalt, frumos împodobit (foto).

În joia dinaintea Rusaliilor, este adus la biserică un lemn înalt, fălos, de 20-30 m, apoi e descojit de feciori, care îi lăsau în vârf un ciup de verdeață. A doua zi, în vinerea de Rusalii, se adunau fete și feciori pentru a-l înstruța. În vârf, era ciupul de cetină de brad, considerat de bătrâni „sufletul lemnului”, iar mai jos, la distanțe egale, se puneau lemne în formă de cruce. Apoi, pe lemn erau cusute cununi făcute din flori: bărbânoc, călăpăr, briboi, trandafiri, mălin, bujori, flori de câmp.

Armindenul, astfel înstruțat, era ridicat încet, ancorat cu funii legate de el, până ajungea în formă perfect verticală. Se lăsa așa, înălțat, până la Sânziene, în 24 iunie, potrivit Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole