Baba Vanga iese pe autostradă: profeții, panouri și ritmuri virale în drum spre Grecia

Călătorești spre Grecia, ai lăsat în urmă Ruse, Sofia și ai intrat pe autostrada Struma. Vremea e bună, traficul curge, bagajele sunt făcute, copilul doarme pe bancheta din spate, iar playlistul de vacanță a ajuns deja la piesa 17. Și deodată… pe marginea drumului, un panou imens, scris în limba română, te provoacă direct: „Oprește-te și vizitează casa Babei Vanga!”

Dincolo de parbriz, pe autostradă, o chemare bizară…

Cum adică?! Ce legătură are o clarvăzătoare bulgărească, decedată în urmă cu un sfert de secol, cu drumul tău spre plaja de la Paralia Katerini? Ce caută aceste panouri în limba ta, în Bulgaria? Și de ce simți, în mod ciudat, că vrei să tragi pe dreapta și să afli mai mult?

Ei bine, te afli în mijlocul uneia dintre cele mai simpatice și neașteptate campanii de promovare turistică pe care o țară vecină a gândit-o vreodată pentru noi, românii. Și nu e vorba de vreo conspirație ezoterică. Ci de marketing pur, făcut cu ceva inspirație și, desigur, cu ajutorul unei melodii virale.

De la YouTube la muzeu: cum a pornit totul

Totul începe cu o piesă muzicală lansată pe 1 mai 2025 de F. Charm și Paula Dancă, intitulată sugestiv „Baba Vanga”. Videoclipul a devenit rapid viral în România, adunând peste 21 de milioane de vizualizări. Nimeni nu anticipase că versurile inspirate din mitologia clarviziunii balcanice aveau să producă un asemenea val de simpatie.

Pe fondul acestui val, municipalitatea din Petrich – orașul natal al Babei Vanga, aflat la câțiva kilometri de granița cu Grecia – a simțit oportunitatea. Primarul Dimitar Brchkov n-a stat pe gânduri și a decis: e momentul să transformăm mitul în obiectiv turistic.

Au urmat panourile în limba română, amplasate strategic pe traseul românilor spre litoralul elen, însoțite de sloganuri prietenoase și direcții clare: „Vanga te așteaptă”, „Descoperă profetul viitorului”, „Un popas cu sens”. Și, sincer, când te gândești la orele de condus, la pauzele la benzinării impersonale și la cafeaua proastă de drum, o mică oprire cu parfum de legendă poate fi o binecuvântare.

Petrich, un loc între destin și storytelling

Pentru bulgari, Baba Vanga e o legendă. Pentru români, a devenit un personaj de cultură pop. Pentru turiștii grăbiți, poate fi o scuză perfectă pentru a spune acasă că vacanța lor a avut și un „moment spiritual”.

Casa-muzeu din Petrich este întreținută cu grijă de Muzeul Istoric local. Vizitatorii pot vedea obiectele personale ale Vangei, camera unde primea oamenii, ochelarii ei întunecați, bastonul și, desigur, zidurile pline de ecouri din trecut. În apropiere, ruinele sitului arheologic Heraclea Sintica dau o notă de noblețe antică întregului decor.

Katya Stoyanova, directoarea muzeului, a declarat fără ocolișuri: „Până acum, nu ne-am concentrat deloc pe turiștii români. Dar de când cu piesa asta… ne-am trezit cu autocare întregi oprind pe Struma. Am realizat că avem o resursă ignorată chiar lângă noi”.

O strategie neașteptat de eficientă

Bulgaria nu a avut, în mod tradițional, o strategie agresivă de atragere a turiștilor români în zonele din sud-vestul țării. Mare parte dintre noi trecem în grabă prin această zonă, cu gândul la insulele grecești și la tavernele din Halkidiki. Dar ce-a făcut primarul din Petrich a fost simplu și eficient: a legat cultura pop de patrimoniul local.

A înțeles că Baba Vanga, în ciuda aurei mistice, e un brand. Iar când brandul e deja validat de YouTube și TikTok, trebuie doar să pui indicatorul în drum. Rezultatul? Un turism de oprire spontană, dar cu potențial economic real. Oprirea pentru „viziune” devine o oprire pentru cafea, suveniruri, ghidaj, fotografii, poate chiar un mic concert local în viitor.

De altfel, primarul a și anunțat că dorește să-i invite oficial pe F. Charm și pe Paula Dancă la un eveniment în Petrich, într-o combinație de omagiu și PR turistic. Nu ne-ar mira dacă în curând vom vedea bilete de concert vândute lângă cărți cu predicțiile Vangei și săpunuri artizanale cu etichete în română.

Baba Vanga – o marcă balcanică recondiționată

Ce e remarcabil în această poveste nu e doar inspirația autorităților bulgare, ci faptul că un mit aparent epuizat a fost reîmpachetat cu succes. Într-un peisaj în care turiștii caută „experiențe”, orice element care pare a aduce un sens, un mister, o profunzime (fie ea și fictivă) e binevenit.

Baba Vanga nu mai e doar o clarvăzătoare bătrână cu basma. A devenit o imagine imprimată pe afișe, o voce reînviată în versuri trap, un reper geografic pe Google Maps. A devenit… cool.

România: spectator sau partener?

Interesant este că România, deși a fost motorul viral al acestui rebranding, nu are niciun merit în orchestrarea lui. Autoritățile române nu au fost implicate. Nu există niciun program bilateral de promovare turistică, nicio inițiativă de schimb cultural real.

Poate că n-ar strica o colaborare mai ambițioasă. Dacă Baba Vanga a putut deveni punte între pop și patrimoniu, cine știe ce alte personaje am putea „resuscita” și noi? Cine o să fie următorul? Arsenie Boca cu trap? Zamolxe influencer?

Oprirea cu sens

Pe drumul spre vacanță, între asfaltul încins și GPS-ul obosit, uneori ai nevoie de o pauză care să spună o poveste. Panourile cu Baba Vanga nu vând doar un obiectiv turistic, ci o stare de spirit: aceea că misterul poate apărea în cele mai neprevăzute locuri. Că o profeție poate deveni trending. Și că până și drumul spre mare poate trece printr-un vis balcanic cu iz de legendă și marketing bine gândit.

Așadar, dacă vezi semnul pe marginea drumului… trage pe dreapta. Cine știe ce ți se arată?