Balanța energetică: Alimentăm Moldova și Ucraina, dar „trăim” pe curent venit de la unguri și bulgari

România consumă mai multă energie decât produce și depinde tot mai mult de importuri din vecini, conform unui document Transelectrica. În perioada 2021–2025, țara a înregistrat un deficit net de aproximativ 9,36 TWh, echivalent cu consumul anual a 2,7 milioane de gospodării.

Documentul arată că România continuă să exporte energie către Serbia, Ucraina și Moldova. În schimb, balanța energetică cu Ungaria și Bulgaria arată o dependență tot mai mare de importuri. Importurile au crescut semnificativ în 2024 și 2025, atingând un vârf de peste 8,6 TWh din Ungaria în 2025.

Deficitul energetic al României între 2021 și 2025 se explică prin reducerea capacităților clasice de producție (centrale pe cărbune și lignit care s-au închis sau funcționează la capacitate redusă) și prin consumul intern mai mare decât producția efectivă. În același timp, sursele regenerabile, deși cresc, sunt intermitente și nu pot acoperi constant pierderile centralelor convenționale, ceea ce forțează România să importe energie pentru a acoperi cererea.

Reducerea capacităților clasice

Centralele pe cărbune și lignit au fost cele mai afectate. Complexul Energetic Oltenia a redus semnificativ producția în 2025, operând doar două grupuri energetice la capacitate restrânsă, mult sub nivelul normal. Închiderea treptată a centralelor pe cărbune a continuat, România pierzând în total peste 7 GW de capacitate clasică până în 2022, fără ca pierderile să fie compensate de surse noi.

Chiar dacă capacitatea totală instalată a crescut ușor, de la aproximativ 19,1 GW în 2021 la 19,7 GW în 2023–2025, creșterea a venit în mare parte din energie regenerabilă intermitentă, care nu poate asigura producția constantă a centralelor clasice.

Investițiile în regenerabile

România a conectat în această perioadă peste 2 GW de capacitate nouă din surse fotovoltaice și eoliene, mai ales în 2024–2025. Deși aceste investiții sunt importante, producția lor depinde de soare și vânt, ceea ce înseamnă că golurile create de reducerea centralelor convenționale sunt acoperite doar parțial și intermitent.

Impact asupra importurilor și deficitului

Reducerea capacităților interne a dus la creșterea importurilor, mai ales din Ungaria și Bulgaria. Transelectrica arată că România a importat 61,6 TWh, în timp ce exporturile au fost de 52,25 TWh, generând un deficit net de 9,36 TWh.

Această situație afectează direct consumatorii și industria: energia importată este adesea mai scumpă, iar România rămâne vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor externe și la deciziile partenerilor comerciali.

Importurile și exporturile raportate către Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Moldova nu înseamnă că energia fizic intră sau iese direct din aceste țări, ci reflectă tranzacțiile și fluxurile contabile de energie în rețeaua regională. Practic, energia poate circula prin mai multe puncte de interconexiune, iar balanța indică relația comercială, nu direcția exactă a curentului electric.

Ce înseamnă pentru consumatori și industrie

România poate exporta energie în perioadele cu surplus, cum s-a întâmplat în 2023, însă majoritatea timpului balanța rămâne negativă. Industria și gospodăriile depind astfel de energia importată, cu impact asupra facturilor și asupra stabilității pieței.

Cum se poate transforma deficitul în excedent

România rămâne un exportator important către Moldova, Serbia și Ucraina, ceea ce oferă un avantaj geopolitic. În același timp, deficitul față de Ungaria și Bulgaria arată că producția internă nu este suficientă pentru a acoperi cererea.

Pentru a reduce dependența și a consolida securitatea energetică, România are nevoie de:

• Investiții în capacități interne de producție, inclusiv nuclear, hidro, eolian și fotovoltaic.
• Politici de eficiență energetică pentru consumatori și industrie.
• Diversificarea contractelor și a surselor de energie.