Balonul de săpun al PNRR se „sparge”: ministrul Pîslaru trage semnalul de alarmă

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se confruntă cu întârzieri semnificative și riscuri majore, care ar putea pune în pericol finalizarea proiectelor asumate de România.

Potrivit oficialului, problemele identificate nu se limitează la reformele amânate, ci reprezintă doar „vârful icebergului” al unor deficiențe structurale profunde.

Proiecte de 7,8 miliarde de euro, sub semnul întrebării

Ministrul a precizat că investiții în valoare de 7,8 miliarde de euro sunt în pericol de a nu fi finalizate până la sfârșitul anului 2026, termenul-limită stabilit de Comisia Europeană pentru încheierea proiectelor finanțate prin PNRR. Printre acestea se numără construcția de școli, spitale, segmente de autostradă, infrastructură feroviară, locuințe sociale, proiecte de împădurire și infrastructură socială.

„Descoperim o problemă sistemică, nu vorbim doar de o întârziere punctuală sau de probleme la nivel central. Este un semnal serios privind capacitatea administrativă de implementare”, a declarat Pîslaru.

Întârzieri și lipsă de progres

Potrivit ministrului, Comisia Europeană a început încă din primăvara acestui an să exprime îngrijorări legate de stadiul proiectelor, existând cazuri în care progresul este inexistent, iar lucrările nu au fost nici măcar demarate. În acest context, autoritățile române și oficialii europeni au inițiat discuții preliminare pentru a analiza care dintre investițiile asumate mai pot fi implementate în termen și care ar necesita ajustări sau reprogramare.

Pîslaru a menționat că miercuri dimineață a avut o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, care la rândul său a convocat o reuniune de urgență cu ministerele implicate direct în implementarea PNRR.

Supracontractare și presiuni bugetare

Un alt aspect problematic semnalat de ministru vizează modul în care a fost construit PNRR. Pîslaru susține că, în dorința de a accesa cât mai multe fonduri, proiectele au fost fragmentate, inclusiv prin împărțirea finanțării între bugetul național și fonduri europene, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra bugetului de stat, aflat deja sub presiunea deficitului fiscal.

Mai mult, s-a ajuns la o supracontractare de aproximativ 130%, ceea ce înseamnă că valoarea totală a contractelor de finanțare semnate în cadrul PNRR se ridică la 47,4 miliarde de euro, în timp ce alocarea oficială pentru România este de 28,5 miliarde de euro.

„În jurul PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Ne-am întins cu angajamente financiare pe care, în contextul actual, cu deficite bugetare în creștere, România le poate onora cu dificultate”, a explicat ministrul.

Planuri pentru salvarea fondurilor

În încercarea de a recupera întârzierile și de a evita pierderea fondurilor, Ministerul Proiectelor Europene pregătește depunerea Cererii de Plată numărul 4, care ar putea aduce României o sumă estimată între 5 și 6 miliarde de euro. Pîslaru consideră această tranșă crucială pentru asigurarea stabilității financiare a țării.

Totodată, ministrul a anunțat introducerea unui sistem strict de monitorizare a implementării proiectelor și o prioritizare a celor considerate fezabile. Pentru investițiile cu progres zero, ministerele de resort vor trebui să prezinte de urgență situația exactă a fiecărui proiect.

În cazul în care unele investiții nu pot fi finalizate până în 2026, autoritățile intenționează să identifice surse alternative de finanțare, cum ar fi fondurile de coeziune sau împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI), cu o posibilă reprogramare a termenelor.

Relația cu Comisia Europeană

Ministrul Pîslaru a recunoscut că, din cauza promisiunilor neonorate în trecut, credibilitatea României în fața Comisiei Europene a fost afectată. „Merge și așa s-a terminat”, a afirmat acesta, subliniind că autoritățile de la București trebuie să demonstreze o schimbare de atitudine și o asumare fermă a obligațiilor asumate.

În acest sens, Pîslaru urmează să aibă o întâlnire cu Celine Gauer, coordonatoarea mecanismului de redresare economică al Comisiei Europene, pentru a discuta situația actuală a PNRR. Ministrul a precizat că întâlnirea nu va avea caracter tehnic, ci va urmări transmiterea unui mesaj politic privind angajamentul Guvernului de a remedia deficiențele.