Banca Mondială: românii au ajuns la 80% din puterea de cumpărare a UE, dar salariile rămân printre cele mai mici din Europa

Publicat: 04 mart. 2026, 10:22, de Anamaria Ionel, în ECONOMIE , ? cititori
Banca Mondială: românii au ajuns la 80% din puterea de cumpărare a UE, dar salariile rămân printre cele mai mici din Europa
Sursa foto: StartUp Cafe

România a recuperat rapid din decalajele economice față de restul Europei în ultimele două decenii, iar puterea de cumpărare a populației a ajuns aproape de media Uniunii Europene. În același timp însă, salariile din țară continuă să se situeze printre cele mai mici din blocul comunitar, iar presiunile economice din ultimii ani pun sub semnul întrebării sustenabilitatea modelului de creștere.

Mesajul a fost transmis de Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale, într-o intervenție susținută la Guvernul României, în prezența vicepremierului Oana Gheorghiu. Oficialul a arătat că România se află într-un moment decisiv, în care trebuie să își regândească direcția de dezvoltare economică.

România, una dintre cele mai rapide povești de convergență din Europa

Potrivit Băncii Mondiale, România a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase evoluții economice din Europa în ultimele decenii.

„România a oferit una dintre cele mai impresionante povești de convergență. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la aproximativ 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare”, a declarat Antonella Bassani.

Această evoluție arată că economia românească a recuperat rapid diferențele față de economiile occidentale, apropiindu-se treptat de nivelul de trai din Uniunea Europeană.

Potrivit oficialului Băncii Mondiale, puține state au reușit o asemenea transformare într-un interval relativ scurt.

„Sunt puține țări care au avansat atât de repede, trecând de la margine către centrul economic european”, a spus Bassani.

Un punct de cotitură pentru economia românească

În ciuda progreselor realizate, oficialii Băncii Mondiale avertizează că România a ajuns într-un moment de răscruce.

Modelul economic care a susținut creșterea din ultimele decenii începe să își arate limitele, în contextul schimbărilor economice globale și al transformărilor tehnologice.

„România se află într-un punct de cotitură. Modelul de creștere care a deservit atât de bine țara resimte acum provocări. Vechiul model nu mai generează aceeași profitabilitate”, a explicat Bassani.

Printre factorii care influențează această schimbare se numără încetinirea economiilor europene, fragmentarea economiei globale și presiunile demografice.

Digitalizarea și inteligența artificială schimbă economia globală

Transformările tehnologice rapide reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru economiile din întreaga lume.

Potrivit reprezentantei Băncii Mondiale, digitalizarea, automatizarea și dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă radical modul în care companiile funcționează și concurează pe piață.

„Instrumentele digitale, automatizarea și AI-ul schimbă modul în care companiile concurează și modul în care funcționarii lucrează”, a declarat Bassani.

Aceste schimbări pot aduce oportunități importante pentru creșterea productivității și pentru apariția unor locuri de muncă mai bine plătite.

În același timp însă, lipsa adaptării la aceste transformări poate genera costuri importante pentru economie.

„Aceste schimbări generează oportunități puternice pentru productivitate și locuri de muncă mai bine plătite, dar există și un cost al inactivității, atât pentru companii, cât și pentru guvern”, a subliniat oficialul.

Un nou model de creștere economică

Banca Mondială consideră că România trebuie să intre într-o nouă etapă de dezvoltare economică, bazată pe inovare și pe produse cu valoare adăugată mai mare.

Citeşte şi: Salarii vs. concedieri în România: radiografia pieței muncii. Cele mai bine plătite domenii

Potrivit Antonellei Bassani, economia românească ar trebui să se orienteze către industrii care investesc mai mult în cercetare și dezvoltare.

„Economia trebuie să se îndrepte către produse care se diferențiază prin investiții în dezvoltare și cercetare”, a spus ea.

În același timp, reformarea instituțiilor publice este esențială pentru a susține această transformare.

Productivitatea, principala provocare

Oficialii Băncii Mondiale spun că România are deja multe dintre elementele necesare pentru o economie modernă.

Printre acestea se numără forța de muncă calificată, sectorul IT puternic, antreprenoriatul din mediul privat și accesul la piața europeană.

În plus, România beneficiază de finanțare semnificativă din fonduri europene.

„România are deja multe dintre ingredientele esențiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector TIC foarte puternic, acces la piața europeană și finanțare europeană”, a spus Bassani.

În opinia sa, problema principală nu mai este accesul la capital sau la educație, ci nivelul productivității.

Investițiile în educație, formare profesională, competențe digitale și management sunt esențiale pentru creșterea economică.

„Fără abilități puternice, inovația nu poate fi scalată”, a avertizat reprezentanta Băncii Mondiale.

Deficitul bugetar a fost redus

În discursul său, Antonella Bassani a salutat măsurile de consolidare fiscală adoptate de România în ultimii ani.

Oficialul Băncii Mondiale a descris aceste decizii drept „dure, dar necesare”.

Potrivit datelor prezentate, deficitul bugetar al României a scăzut la aproximativ 6% din PIB în 2026, după ce în 2024 ajunsese la 9,3%.

Nivelul actual este sub ținta agreată cu Uniunea Europeană.

Bassani a subliniat că nu doar amploarea ajustărilor fiscale este importantă, ci și calitatea acestora.

„Calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora”, a spus oficialul.

Potrivit acesteia, cheltuielile publice au fost reechilibrate în favoarea investițiilor productive.

Capital privat și fonduri europene

În contextul unui spațiu fiscal limitat și al unui mediu economic global volatil, Banca Mondială indică două surse principale pentru finanțarea creșterii economice.

Prima este mobilizarea capitalului privat, atât din România, cât și din străinătate.

A doua este utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene.

„O mobilizare puternică a capitalului privat și o utilizare complet eficientă a fondurilor europene sunt esențiale”, a subliniat Bassani.

Banca Mondială a transmis că este pregătită să sprijine acest proces prin programe de reformă și prin proiecte de infrastructură menite să atragă investiții.

Oficialul instituției a menționat și rolul mecanismelor de împărțire a riscurilor, care pot facilita accesul investitorilor la proiecte economice.

Salariile din România, printre cele mai mici din UE

Deși puterea de cumpărare a românilor s-a apropiat de media europeană, nivelul salariilor rămâne mult sub cel din statele occidentale.

Potrivit datelor pentru 2024, salariul mediu anual brut din România este estimat la aproximativ 21.108 euro.

Prin comparație, media Uniunii Europene este de aproximativ 39.808 euro.

În fruntea clasamentului european se află Luxemburg, cu un salariu mediu anual brut de peste 82.900 de euro, urmat de Danemarca și Irlanda.

În partea inferioară a clasamentului se află Bulgaria, Grecia și Ungaria.

România se situează în partea de jos a listei, peste Slovacia, Ungaria, Grecia și Bulgaria, dar mult sub nivelul economiilor dezvoltate din vestul Europei.

Aceste diferențe arată că, deși nivelul de trai s-a îmbunătățit în ultimii ani, decalajele economice față de statele occidentale rămân semnificative.