Banii tăi nu mai sunt doar ai tăi? Ce a descoperit, de fapt, Înalta Curte în legea pensiilor private

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis cu unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională (CCR) înainte ca Legea nr. PL-x 320/2025 privind plata pensiilor private să fie promulgată. Motivul: posibile încălcări ale dreptului de proprietate, ale egalității în drepturi, ale principiului legalității și ale securității juridice, precum și afectarea încrederii cetățenilor în sistemul de pensii private.

Ce spun magistrații: “Expropriere indirectă”

ICCJ susține că sumele acumulate în Pilonul II și III nu sunt resurse ale statului, ci reprezintă proprietatea privată a fiecărui participant. Administratorii fondurilor și statul au doar drept de gestiune și supraveghere, ceea ce înseamnă că nu pot dispune de aceste sume după bunul plac.

Măsurile prevăzute de lege – plafonarea pensiei lunare la nivelul indemnizației sociale, limitarea retragerii activului și înființarea unor entități separate pentru plata pensiilor – pot echivala cu o privare nejustificată de proprietate, adică o „expropriere indirectă”. Pentru români, aceasta înseamnă că banii economisiți timp de zeci de ani ar putea fi limitați de legislație, fără compensare sau justificare clară.

Ambiguitatea legii pune în pericol siguranța juridică

Judecătorii ICCJ atrag atenția asupra vaguității textului legii, care folosește termeni generali precum „corectitudine” sau „probitate morală”, fără a explica concret cum se aplică.

18:38, 09.10.2025 • Justitie

Decizie în cazul adolescentului acuzat de „masacru”: ÎCCJ respinge contestaţia

16:12, 28.09.2025 • ACTUALITATE

Decizie istorică la Curtea Supremă: cum vor fi plătite drepturile salariale restante

Mai mult, legea tratează diferit participanții aflați în situații similare, fără criteriu obiectiv. Practic, doi oameni care au contribuit identic la fondul de pensii ar putea fi afectați diferit.

Rezultatul: incertitudine și inechitate, cu impact direct asupra celor care și-au planificat economiile și pensionarea pe termen lung.

Riscuri ascunse și comisioane suplimentare

Legea prevede crearea unor fonduri de plată separate, care să preia administrarea pensiilor private. ICCJ avertizează că acest mecanism poate introduce riscuri suplimentare: insolvență, multiplicarea comisioanelor și costuri administrative crescute.

Practic, sumele economisite cu grijă ar putea fi diminuate nu din cauza unei crize economice reale, ci din cauza unor structuri administrative noi și costisitoare.

Încrederea cetățenilor, testată

Magistrații subliniază că modificările intempestive pot submina încrederea în sistemul de pensii private. Participanții și-au construit economiile pe baza legislației existente, care garantau caracterul privat al activelor.

Schimbarea regulilor fără o perioadă de tranziție clară și fără consultare publică poate afecta siguranța financiară și planificarea pensionării.

Cum comentează un fost vicepreședinte ASF

Cristian Grădinescu, fost vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară a făcut un rezumat al analizei comunicatului oficial al ICCJ privind sesizarea. ”Pe 16 octombrie 2025, ICCJ s-a constituit în Secții Unite și, cu unanimitate, a decis să sesizeze CCR înainte de promulgarea legii, în baza art. 27 lit. b din Legea 304/2022 și art. 146 lit. a din Constituție. Sesizarea vizează posibile încălcări ale mai multor articole constituționale – în principal art. 1 alin. (3)-(5), art. 16 alin. (2), art. 44, art. 53 și art. 136 alin. (5) – privind statul de drept, egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate și limitele restrângerii drepturilor fundamentale, astfel :

1. Încălcarea dreptului de proprietate privată.

Legea limitează dreptul participanților la fondurile de pensii private (Pilon II, III și ocupaționale) de a dispune liber de activul propriu. Obligația de a încheia un contract de plată, interdicția retragerii integrale a sumelor și plafonarea pensiei lunare reprezintă ingerințe disproporționate și nejustificate, echivalând cu o „expropriere indirectă”.

2. Încălcarea principiului proporționalității.

Măsurile propuse nu sunt adecvate, necesare și proporționale scopului invocat (asigurarea sustenabilității sistemului). ICCJ arată că legislația actuală permite deja plata unică sau eșalonată, fără disfuncționalități.

3. Încălcarea egalității în drepturi.

Legea tratează diferit participanți aflați în situații similare (în funcție de momentul acumulării contribuțiilor), fără un criteriu obiectiv și rezonabil.

4. Încălcarea principiului legalității și al securității juridice.

Textul legii este ambiguu și neprevizibil: folosește noțiuni vagi („corectitudine”, „probitate morală”), instituie sancțiuni disproporționate, face trimiteri excesive la reglementări ASF și omite dispozițiile tranzitorii necesare. Lipsa clarității și a previzibilității încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție și jurisprudența CCR privind stabilitatea raporturilor juridice.

5. Încălcarea încrederii legitime.

Participanții și-au constituit economiile în baza legilor 411/2004, 204/2006 și 1/2020, care garantau caracterul privat al activelor. Modificarea regimului juridic fără o perioadă de tranziție rezonabilă afectează încrederea cetățenilor în sistemul de pensii private.

În concluzie, ICCJ consideră că Legea privind plata pensiilor private restrânge în mod nejustificat dreptul de proprietate, introduce norme neclare și creează instabilitate juridică, contravenind principiilor constituționale fundamentale.

Decizia Secțiilor Unite (Hotărârea nr. 4/2025) a fost adoptată cu unanimitate, sub președinția judecătorului Lia Savonea, și reprezintă o intervenție instituțională fermă a instanței supreme pentru protejarea proprietății private și a statului de drept.

E destul de grav ceea ce au găsit judecătorii ICCJ. Se poate pune problema de probitatea morala sau de competenta celor care au inițiat aceasta lege total neconstituțională. Mai putem avea încredere in ei sau ar trebui sa plece acasă?”

De ce contează pentru tine

Chiar dacă subiectul pare tehnic, implicațiile sunt foarte concrete:

• Banii din pensiile private sunt economiile tale, nu ale statului.
• Restricțiile legii ar putea limita accesul la aceste sume sau ar putea genera comisioane suplimentare.
• Modificările intempestive afectează planificarea financiară și încrederea în stat, influențând deciziile pe termen lung privind economiile și pensionarea.

Banii tăi din pensia privată trebuie protejați

ICCJ transmite un mesaj clar: banii tăi din pensia privată trebuie protejați, iar orice lege care restrânge aceste drepturi trebuie să fie clară, proporțională și justificată.

Decizia CCR va stabili dacă statul poate interveni arbitrar sau dacă drepturile participanților la fondurile de pensii rămân protejate. Pentru românii care au investit în Pilonul II și III, această hotărâre poate fi decisivă pentru viitorul economiilor lor.

Ce au votat deputații

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege inițiat de Guvernul Bolojan, care modifică modul în care pot fi retrași banii din pensiile private (Pilon II și III). După pensionare, participanții vor putea retrage maximum 30% din suma acumulată, iar restul banilor se va plăti lunar, timp de cel mult 8 ani. Singura excepție o reprezintă pacienții oncologici, care pot primi întreaga sumă odată. De asemenea, persoanele cu un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare pot beneficia de plata integrală.

Legea a trecut cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri; parlamentarii AUR au votat împotrivă, iar POT s-a abținut. Criticii, precum deputatul AUR Ramona-Ioana Bruynseels, susțin că proiectul favorizează administratorii privați și limitează drepturile celor care au cotizat, avertizând asupra riscurilor legate de investițiile în titluri de stat.

Printre principalele prevederi se numără:

• Plata unui maximum de 30% din activul personal sub formă de plată unică;
• Plata lunară a restului banilor, administrată de furnizorul fondului;
• Respectarea drepturilor și obligațiilor fiscale;
• Continuitatea pensiei în cazul mutării în străinătate;
• Organizarea sistemului în fonduri de tip retragere programată și pensie viageră, cu plata pe termen limitat sau pe durata vieții.

Camera Deputaților este for decizional, iar legea urmează să fie promulgată.