Barometru INSCOP: criză de încredere în partidele tradiționale – 55% dintre români vor formațiuni politice noi

Barometrul Informat realizat de INSCOP indică o creștere semnificativă a disponibilității românilor de a susține partide politice noi, evidențiind o nemulțumire persistentă față de formațiunile politice tradiționale.

Potrivit studiului, 55% dintre români consideră că partidele actuale ar trebui înlocuite cu altele noi, în timp ce 50% ar fi dispuși să voteze pentru un partid recent înființat. Analiza sugerează că aceste cifre reflectă nu doar o nemulțumire punctuală față de guvernare, ci și o dorință de restructurare a sistemului politic.

Comparativ cu situația de acum un deceniu, disponibilitatea de a vota partide noi a crescut semnificativ. În 2015, aproximativ 30% dintre respondenți declarau că ar vota un partid nou, în timp ce în 2025 această proporție a ajuns la 50%, indicând o predispoziție mai mare a populației de a transforma nemulțumirile în acțiune politică.

Datele demografice arată că tinerii, în special cei între 18 și 29 de ani, dar și cei din grupa 30-44 de ani, sunt mai critici față de partidele existente și mai deschiși la votul pentru formațiuni noi. În plus, tendințe similare, chiar mai accentuate, se regăsesc în rândul angajaților din mediul privat, persoanelor cu educație primară și votanților AUR.

16:04 • ACTUALITATE

Sondaj de ultimă oră: Cum văd românii măsurile de austeritate promovate de Bolojan

12:17, 20.09.2025 • ACTUALITATE

Sondaj Avangarde: AUR 41%, PSD 19% – nemulțumirea față de direcția țării atinge cote maxime

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actualele partide politice, evidențiat prin cei 55% dintre români care declară că și-ar dori dispariția acestora și înlocuirea cu partide noi și 50% care declară că ar vota un partid nou înființat sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradițională, ci și o dorință de resetare structurală a sistemului politic, ce depășește simpla nemulțumire punctuală față de guvernare. Mai mult decât atât, comparativ cu situația din urmă cu 10 ani, crește puternic ponderea celor care ar vota un partid nou, de la aproximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puțin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor transforma nemulțumirile și frustrările în acțiune politică. Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente și ar fi dispuși să voteze altele noi arată că tineri în special (18-29 de ani, dar și 30-44 de ani) sunt mai nemulțumiți de partidele existente și mai dispuși să voteze cu partide noi. Tendințe similare mai accentuate regăsim în cazul angajaților din mediul privat, persoanelor cu educație primară și votanților AUR.”

Înlocuirea partidelor existente cu unele noi

55.1% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% își exprimă dezacordul. 4.1% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi” 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre cei ai AUR, respectiv 58% dintre bărbați și 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani. 72% dintre persoanele cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie, 35% dintre cei cu educație superioară, 44% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural, respectiv 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmația dată.

Își exprimă dezacordul cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”: 46% dintre votanții PSD, 64% dintre votanții PNL, 65% dintre votanții USR și 27% dintre cei ai AUR, respectiv 39% dintre bărbați și 43% dintre femei, 37% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 37% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 44% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 43% dintre cei peste 60 de ani. 22% dintre persoanele cu educație primară, 41% dintre cei cu educație medie, 64% dintre cei cu educație superioară, 55% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 35% dintre cei din urbanul mic și 36% din rural, respectiv 53% dintre angajații la stat și 42% dintre cei care lucrează la privat se află în dezacord cu afirmația dată.

Disponibilitatea de a vota un partid nou

Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat, 50.6% dintre participanții la sondaj spun că da (față de 29.8% în mai 2015), 28.8% că nu (față de 35.8% în mai 2015), iar 19.9% nu sunt hotărâți (față de 23.6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0.8%.

Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR, respectiv 54% dintre bărbați și 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani. 53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.

NU ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 42% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 34% dintre votanții USR și 21% dintre cei ai AUR, respectiv 27% dintre bărbați și 30% dintre femei, 18% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 23% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 27% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 40% dintre cei peste 60 de ani. 26% dintre persoanele cu educație primară, 31% dintre cei cu educație medie, 25% dintre cei cu educație superioară, 26% din locuitorii din București, 31% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 28% dintre cei din urbanul mic și 29% din rural, respectiv 25% dintre angajații la stat și 22% dintre cei care lucrează la privat nu ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.

Nu sunt hotărâți: 20% dintre votanții PSD, 22% dintre votanții PNL, 16% dintre votanții USR și 19% dintre cei ai AUR, respectiv 18% dintre bărbați și 22% dintre femei, 17% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 19% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 23% dintre cei peste 60 de ani. 20% dintre persoanele cu educație primară, 18% dintre cei cu educație medie, 24% dintre cei cu educație superioară, 27% din locuitorii din București, 17% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 17% dintre cei din urbanul mic și 22% din rural, respectiv 28% dintre angajații la stat și 17% dintre cei care lucrează la privat nu sunt hotărâți.