Bate vântul prin buzunarele românilor. Tot mai mulţi oameni nu-şi mai pot plăti facturile

Tot mai multe gospodării din România se confruntă cu dificultăți financiare majore, arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS). Aproape 15% dintre români întârzie plata facturilor la utilități – în special la gaze, căldură și energie electrică – pentru că veniturile nu le mai permit să acopere cheltuielile lunare.

Restanţe la plata facturilor cu întreţinerea locuinţei 

Situația este cu atât mai gravă cu cât restanțele sunt înregistrate în principal la întreținerea locuinței, adică pentru cheltuieli esențiale precum apa, gazul, încălzirea sau electricitatea. Datele INS arată că 94,9% dintre gospodăriile cu restanțe au raportat întârzieri la aceste plăți.

Deși plata ratelor la bănci este considerată o prioritate pentru majoritatea familiilor, nici acest segment nu a fost ferit de probleme. Aproape 10% dintre gospodării (9,8%) au declarat că, pe parcursul anului trecut, nu au reușit să achite la timp ratele pentru diverse împrumuturi, altele decât cele contractate pentru achiziția locuinței principale.

Tendinţă confirmată de BNR

Tendința este confirmată și de datele Băncii Naționale a României (BNR), care arată că rata creditelor neperformante – adică a celor cu restanțe mai mari de 90 de zile – a urcat la 2,81% în iunie 2025, față de 2,53% în martie. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, când nivelul era de 2,49%, creșterea este vizibilă și indică o presiune tot mai mare asupra debitorilor.

16:06, 05.09.2025 • ECONOMIE

Unul din șase români nu mai mănâncă carne la două zile. Facturile înghit banii de mâncare

10:43, 05.09.2025 • ACTUALITATE

Zeci de milioane de lei ascunşi de patroni de ochii statului. ANAF a intrat pe fir

În termeni tehnici, un credit devine neperformant atunci când restanțele la plată depășesc 90 de zile sau există indicii clare că debitorul nu va mai putea rambursa integral sumele datorate. Specialiștii avertizează că o astfel de evoluție poate afecta stabilitatea financiară a întregului sistem bancar, dacă numărul cazurilor va continua să crească.

Pentru a evita situațiile critice, economiștii recomandă debitorilor să discute din timp cu băncile despre reeşalonarea ratelor sau refinanțarea creditelor la dobânzi mai mici. O altă soluție, deși mai drastică, o reprezintă insolvența personală, mecanism care poate oferi protecție temporară împotriva executării silite, dar care implică și restricții severe.

Într-un context marcat de inflație, costuri ridicate la energie și scăderea puterii de cumpărare, tot mai mulți români sunt puși în fața unei alegeri dificile: să achite facturile de bază sau să rămână la zi cu ratele bancare.

Masa de zi cu zi, o problemă pentru familiile cu venituri mici

Românii nu întâmpină dificultăţi doar în plata facturilor, ci şi în ceea ce priveşte hrana. În locul cărnii sau al peștelui, pe masă ajung mai des cartofii, unul dintre puținele alimente care s-au ieftinit în ultimele luni. Oamenii cumpără în cantități mai mici și își ajustează meniurile astfel încât să facă față cheltuielilor de bază.

Citeşte şi: Unul din șase români nu mai mănâncă carne la două zile. Facturile înghit banii de mâncare

În 2024, 16,3% dintre români nu și-au putut permite o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în scădere faţă de anul precedent, de la 23%. România se situează astfel peste media UE, unde ponderea este de 8,5%. În rândul statelor membre, suntem pe locul 3 de la coada clasamentului. Cel mai mare procent al persoanelor care nu își permit o masă adecvată se înregistra în Bulgaria (18,7%), și Slovacia (17,1%).

Datele Institutului Național de Statistică arată că, față de anul trecut, carnea și peștele sunt în medie cu 5% mai scumpe. Producătorii și comercianții spun că majorările sunt inevitabile, fiind determinate de creșterea costurilor la transport, materii prime și electricitate.

Pe de altă parte, salariile nu țin pasul cu inflația, iar bursele școlare și alte forme de sprijin care completau veniturile unor familii au fost reduse. Rezultatul: tot mai mulți români se văd obligați să reducă din bugetul pentru hrană.