Iranul încearcă să exporte rapid cât mai mult petrol înainte ca Israelul să îi distrugă rezervele, relatează Bloomberg, apelând la imagini din satelit care arată o activitate logistică sporită în cadrul terminalelor iraniene. Cea mai mare parte a petrolului iranian este exportată printr-un terminal petrolier de pe insula Kharq din Golful Persic. Rezervoarele de pe insulă au un fel de acoperiș „plutitor” care se ridică atunci când depozitul este plin cu petrol și coboară atunci când petrolul este pompat.

Petrolul exportat va garanta Teheranului un flux de numerar

Imaginile din satelit din 11 iunie arată că aproape toate rezervoarele mari de pe insula Kharq aveau aceste indicatoare de nivel coborâte, ceea ce înseamnă că nu era mult petrol în rezervoare. Însă imaginile din 18 iunie arată că rezervoarele sunt complet pline cu petrol.

Bloomberg interpretează acest lucru ca o încercare a Iranului de a pompa cât mai mult petrol posibil din interiorul țării către petrolierele sale de pe mare, iar instalația de stocare a petrolului de pe insula Kharq este o verigă intermediară în acest proces. Dacă petrolul poate fi transferat către petroliere, acest lucru va garanta Teheranului un flux de numerar continuu cel puțin pentru o perioadă de timp, se arată în publicație.

Conform datelor de la TankerTrackers.com, în cele cinci zile de la începerea atacurilor israeliene asupra Iranului, exporturile medii zilnice de petrol ale țării au crescut cu 44% față de normal.

Deoarece terminalul petrolier de pe insula Kharq este o țintă vulnerabilă pentru un posibil atac israelian, petrolierele stau departe de insulă. Abia când le vine rândul să încarce, se grăbesc spre terminal, încercând să petreacă cât mai puțin timp acolo.

Observatorii au atras atenția asupra faptului că China a condamnat rapid Israelul pentru atacurile sale asupra Iranului, dar nu se grăbește să ofere Teheranului asistență reală sub formă de arme sau orice altceva care ar fi util într-o confruntare militară.

De asemenea, Iranul ar fi pregătit un stoc de rachete pentru a ataca bazele americane din Orientul Mijlociu, în cazul în care SUA ar intra și ele în război.