Criza economică iminentă din Ungaria?

Ungaria urmează să organizeze alegeri parlamentare în aprilie anul viitor. Prim-ministrul Viktor Orban, al cărui partid este în urma opoziției în sondajele de opinie, a început în mod neașteptat să vorbească despre criza economică iminentă din Ungaria și despre nevoia de sprijin din partea Statelor Unite, relatează Bloomberg.

Orban a declarat recent că Ungaria ar avea nevoie de între 10 și 20 de miliarde de dolari pentru a-și asigura stabilitatea financiară. El a făcut chiar paralele cu Argentina, care a primit un plan de salvare de 20 de miliarde de dolari de la președintele american Donald Trump. Orban a spus că guvernele și băncile centrale ale Ungariei și Statelor Unite ar putea „activa” mai multe tipuri de ajutor, fără a oferi detalii. 

Cu toate acestea, analiștii citați de Bloomberg spun că în prezent nu este nevoie de niciun pachet de ajutor imediat pentru economia ungară, care este estimată la 220 de miliarde de dolari. 

Mișcările lui Orban i-au derutat pe investitori

Pregătirile lui Orban pentru o prăbușire a pieței financiare i-au derutat pe investitori în privința a ceea ce ar trebui să aștepte în continuare. Aceștia beneficiază de creșterea istorică a prețurilor activelor din țară, determinată parțial de așteptările că Orban va pierde alegerile. Investitorii speră că o victorie a opoziției va ajuta Ungaria să-și recapete accesul la mai multe fonduri din partea Uniunii Europene.

Conform unor sondaje, partidul de guvernământ din Ungaria este în urma opoziției cu o diferență de două cifre. Iar noua Mișcare Tisza, de opoziție, condusă de Peter Magyar, pariază în platforma sa electorală pe stagnarea economiei maghiare.

Prin urmare, discuțiile lui Orban despre un potențial ajutor din partea SUA ar putea face parte din retorica sa anticriză, menită să contracareze opoziția pro-europeană, potrivit unui strateg valutar senior de la Monex Europe. 

Scutul financiar american

„Mult lăudatul «scut financiar american» funcționează ca un instrument politic, nu ca o necesitate economică”, a spus van der Laan. „Deși Ungaria rămâne o țară solvabilă, cu un cont curent stabil, adevăratul punct de blocaj este deficitul bugetar în creștere, cauzat de cheltuielile din anul electoral.”

Bloomberg notează că, cu toate acestea, Ungaria nu a avut probleme cu finanțarea, iar deficitul său bugetar pentru 2026, pe care Orban îl prognozează la 5% din PIB, este mai mic decât deficitele preconizate în România și Polonia.

Cu toate acestea, o perioadă de trei ani de creștere economică aproape zero în Ungaria este o cauză de îngrijorare, iar S&P Global Ratings a atribuit o perspectivă negativă ratingului de credit suveran al țării (ratingul BBB- al Ungariei este deja cel mai scăzut, după care urmează categoria „junk”).

Orban a descris un potențial ajutor din partea SUA ca o modalitate de a reduce dependența de UE, după ce blocul comunitar, invocând corupția și problemele legate de statul de drept din țară, a refuzat să ofere Ungariei miliarde de euro sub formă de finanțare. 

Bancherii internaționali: monstruozități

De asemenea, Orban i-a portretizat în repetate rânduri pe bancherii internaționali drept monstruozități, prezentându-se în același timp ca un garant al stabilității împotriva riscurilor globale, inclusiv războiul Rusiei din Ucraina.

„Conform logicii bancherilor, aceștia vor să ia mai mulți bani de la oameni în numele unei așa-zise stabilități macroeconomice și financiare mai ample”, a declarat Orban la postul public de radio. Prim-ministrul a spus că se concentrează pe bunăstarea maghiarilor, nu pe „cifre”.

Cu toate acestea, Raffaella Tenconi, economist senior la Wood & Co., a declarat că discuțiile despre o criză sunt doar retorică de campanie. 

„Alegerile sunt extrem de polarizante, așa că este probabil să existe un anumit impact asupra pieței din cauza rezultatelor, dar având în vedere situația actuală, nu mă aștept la turbulențe înainte de alegeri”, a spus ea.

Există un precedent în care alegerile din Ungaria au provocat turbulențe valutare. Cheltuielile de campanie din timpul alegerilor parlamentare anterioare din 2022 au contribuit la scăderea forintului la un minim istoric, deși Orban s-a confruntat cu o opoziție mult mai slabă decât acum.

Conflictele lui Orbán în Ungaria și în UE

Problemele lui Orbán cu Banca Centrală locală au fost legate de încercările guvernului său de a forța autoritatea de reglementare să reducă rata de scont. Guvernatorul Băncii Centrale de atunci, Mihai Varga, fusese anterior ministru de finanțe în guvernul lui Orbán timp de mai mulți ani. În calitate de guvernator, Varga a respins ferm cererile lui Orbán de a reduce rata de scont.