BNR avertizează: escrocii folosesc imaginea lui Mugur Isărescu pentru investiții false

Un nou val de escrocherii afectează mediul digital din România: inteligența artificială folosește imaginea guvernatorului BNR pentru a promite câștiguri rapide, într-un interviu fictiv. Banca Națională avertizează că românii sunt ademeniți să investească bani reali pe platforme false, create special pentru a fura datele și economiile acestora.

Postări deepfake cu Mugur Isărescu, pe un site clonat al unui ziar cunoscut

„În ultimele zile, în mediul online au fost publicate postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Conţinutul clonează website-ul şi pagina dintr-o reţea de socializare a unui cunoscut ziar generalist (Adevărul). Materialul redă un fals transcript al unei pretinse participări a guvernatorului BNR la un interviu într-un show de televiziune (“40 de întrebări cu Denise Rifai”)”, transmite BNR.

Postările utilizează în mod fraudulos imaginea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiții pe un site prezentat drept platformă de tranzacționare automatizată.

„BNR nu face recomandări de investiții”

Conform proiectului de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, deepfake reprezintă orice conținut falsificat de tip imagine, audio și/sau video realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pentru care nu și-a dat consimțământul. Lucruri care, în realitate, nu au fost spuse sau făcute de acea persoană, notează News.ro.

17:48, 17.02.2026 • ECONOMIE

BNR apasă frâna. Dobânda rămâne la 6,50%, ratele românilor nu scad

12:43, 16.02.2026 • Indicatori macro

De ce inflația nu spune întreaga poveste despre economie: Indicatorul „neștiut” la care se uită BNR

„Reiterăm faptul că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții”, subliniază BNR.

Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se fac exclusiv prin website-urile BNR și conturile instituției pe LinkedIn, X, Instagram, Bluesky și YouTube.

În cazul în care ați interacționat cu materiale sau site-uri false, BNR recomandă să nu furnizați date personale și să raportați imediat situația autorităților competente.

Mai multe informații despre tentativele de fraudă în numele BNR sunt disponibile pe site-ul băncii, iar ghiduri pentru protecția în mediul online pot fi consultate pe site-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Raport DNSC: Fraudele informative au crescut în România cu peste 40%, în 2024

Fraudele informatice raportate în România în 2024 au crescut cu 40,2% comparativ cu anul precedent, aliniindu-se astfel tendințelor globale și ale Uniunii Europene, în timp ce incidentele de tip malware s-au majorat cu 286,8%, potrivit Raportului anual al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), citat de Agerpres.

Documentul arată că această creștere a fraudelor este „o consecință a tehnicilor, tacticilor și protocoalelor tot mai agresive și inovative ale infractorilor, fiind corelată cu intensificarea atacurilor ce utilizează tehnici de spoofing telefonic și a schemelor de tip investiții financiare, care exploatează încrederea victimelor prin oportunități financiare false promovate agresiv”. De asemenea, raportările mai numeroase către Directorat reflectă și campaniile publice desfășurate de instituție, care încurajează cetățenii să sesizeze autoritățile atunci când devin victime ale fraudei.

În domeniul malware, raportul arată o creștere de 286,8% în 2024 comparativ cu 2023. Numărul aplicațiilor compromise a înregistrat o creștere de 125%.

Fenomenul cyber a cunoscut, de asemenea, creșteri în zona Bruteforce (+30,3%) și Cont Compromis (+21%). Specialiștii explică aceste tendințe prin intensificarea atacurilor automate, implementarea insuficientă a autentificării multi-factor la nivelul utilizatorilor și creșterea activității utilizatorilor pe un număr tot mai mare de platforme și aplicații, cu reutilizarea acelorași parole.

În schimb, atacurile de tip phishing au înregistrat o scădere de 21% de la un an la altul.