BNR explică de ce plătim rate mai mari. Statul concurează cu populația pentru bani

Românii plătesc deja prețul unui deficit bugetar scăpat de sub control, avertizează prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea. De la dobânzi tot mai mari la credite, până la competiția acerbă dintre stat și sectorul privat pentru bani, întregul mecanism financiar este tensionat, iar efectele încep să se simtă în economia reală și în viața de zi cu zi. Într-o analiză publicată pe studiifinanciare.ro, oficialul explică pas cu pas cum dezechilibrele fiscale împing dobânzile în sus și reduc capacitatea economiei de a crește.

Deficitul ridicat, motorul creșterii dobânzilor

Potrivit lui Leonardo Badea, România se află într-o situație dificilă din cauza unui deficit bugetar primar ridicat, iar această vulnerabilitate se propagă rapid către piețele financiare. Dacă statul nu reduce semnificativ deficitul, datoria publică va continua să crească într-un ritm care împinge costurile de finanțare la niveluri tot mai ridicate.

„Creșterea datoriei publice cu implicațiile aferente pune presiune pe costurile de finanțare ale statului. Aceasta determină amplificarea costurilor de finanțare ale instituțiilor de credit. În cele din urmă, costuri mai mari la depozitele bancare au efecte ascendente asupra ratelor la credite”, explică prim-viceguvernatorul.

Cu alte cuvinte, dacă statul se împrumută scump, și băncile ajung să se împrumute scump, iar populația și firmele plătesc diferența în dobânzi mai mari.

17:16, 24.11.2025 • ECONOMIE

BNR ridică nivelul de alertă: prognozele se schimbă radical

12:02, 24.11.2025 • Finanțe

Investiți în statul român? Iată ce se schimbă din decembrie 2025

Mecanismul „crowding out”

Leonardo Badea detaliază un efect financiar cunoscut sub numele de crowding out, prin care nevoia statului de finanțare limitează accesul economiei reale la resurse.

În prezent, România emite titluri de stat cu randamente între 7% și 8%, extrem de atractive pentru investitori, mai ales că sunt scutite de taxe. Băncile sunt obligate să răspundă cu dobânzi competitive la depozite, pentru a atrage banii necesari creditării.

„Atât timp cât titlurile de stat oferă randamente ridicate, instituțiile de credit vor trebui să aibă oferte competitive pentru produsele de economisire”, spune Badea.

În traducere, băncile cresc dobânzile la depozite pentru a concura cu statul, iar costurile lor cresc proporțional.

Efectul în lanț:

• costuri mai mari pentru bănci,
• dobânzi mai mari la credite,
• acces mai dificil la finanțare pentru populație și firme,
• reducerea investițiilor private.

Oficialul subliniază că acest tip de crowding out acționează pe toate segmentele de creditare, de la credite de investiții până la împrumuturile personale.

Citeşte şi: Rate mai mari la credite: ce înseamnă creșterea IRCC pentru români

Totuși, Badea notează că o parte din finanțarea atrasă de stat se întoarce în economie prin lichidități. Chiar și așa, creșterea costurilor de finanțare în condiții de „dominantă fiscală” devine un risc pentru stabilitatea financiară, dar și pentru activitatea economică.

De ce se împrumută statul tot mai scump

Prim-viceguvernatorul BNR explică faptul că, într-un context marcat de volatilitate și incertitudine, România concurează cu sectorul privat pentru aceeași sumă totală de bani disponibilă pe piața internă.

„Statul accesează o parte importantă din finanțarea disponibilă, iar presiunile asupra costurilor de împrumut se transmit către întreg sistemul financiar”, afirmă Badea.

Creșterea dobânzilor la titlurile de stat:

• amplifică cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei;
• reduce spațiul de manevră al băncilor;
• limitează resursele pentru investiții private;
• obligă băncile să majoreze dobânzile la depozite și credite.

Badea arată că băncile sunt prinse într-un dublu efort: trebuie să atragă depozite la costuri mai mari, în timp ce iau decizii între a finanța statul sau a acorda credite tot mai scumpe.

Creditarea economiei reale devine mai dificilă

În cazul României, efectele se cumulează într-o presiune accentuată asupra creditării. Pe măsură ce statul se împrumută tot mai scump, dobânzile la bancă cresc, iar companiile și populația sunt nevoite să suporte costuri financiare tot mai ridicate.

„Toate acestea influențează situația economică, împingând dobânzile în sus și restrângând creditarea economiei reale”, subliniază oficialul BNR.

În plus, perspectiva pentru anul viitor nu este una confortabilă: economia ar urma să intre într-o perioadă cu deficit de cerere (output gap negativ) estimat la peste 3%. Într-un asemenea context, efectele de crowding out se pot amplifica, influențând capacitatea de creștere economică.