BNR, scenarii pentru 2026: inflația coboară spre 4% la finalul anului

BNR anticipează o scădere lentă a inflației în prima parte a anului 2026, cu un ritm mai accentuat abia spre final, când nivelul ar putea ajunge în jurul a 4%. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, măsurile fiscale adoptate de Guvern sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar, însă stabilitatea politică rămâne cel mai mare risc pentru economie. În același timp, oficialul BNR admite că există spațiu pentru concedieri în sectorul public, dar avertizează că lipsa consensului politic ar putea bloca orice decizie.

Inflația scade greu în prima parte a anului

Dan Suciu a explicat, într-un interviu acordat în exclusivitate Antena 3 CNN, că evoluția inflației va rămâne modestă în primele șase luni ale anului, pe fondul inerțiilor economice acumulate în ultimii ani.

„Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni, când au fost variaţii mici, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR.

Potrivit acestuia, o reducere mai vizibilă este așteptată în a doua jumătate a anului, când inflația ar putea coborî spre pragul de 4%, conform ultimului raport al Băncii Naționale.

07:42 • ECONOMIE

BNR, semnal de alarmă privind salariile: Ce se întâmplă cu piața muncii și inflația din vara anului 2026

15:43, 29.01.2026 • ECONOMIE

Scăderea inflației de abia se simte, transmite BNR: perspective economice fragile la început de 2026

Dobânda-cheie ar putea fi redusă

Pe fondul temperării inflației, BNR ia în calcul și o ajustare a dobânzii-cheie. Dan Suciu a arătat că semnalele merg în direcția unei reduceri, posibil chiar peste nivelul minim anticipat inițial.

„Semnalul ar fi spre o reducere de 0,25%, probabil va fi ceva mai mare”, a precizat acesta, subliniind că decizia va depinde de evoluțiile macroeconomice și de contextul general de stabilitate.

Reprezentantul BNR a transmis un mesaj clar către Executiv, susținând că, din perspectiva băncii centrale, pachetul actual de măsuri fiscale este suficient pentru corectarea deficitului bugetar.

„Din perspectiva analizelor pe care le fac specialiștii noștri, măsurile fiscale sunt suficiente. Ne aşteptăm ca deficitul bugetar să evolueze în direcția dorită și să nu mai fie nevoie de taxe suplimentare”, a afirmat Dan Suciu.

Totuși, acesta a subliniat că eficiența acestor măsuri depinde de continuitatea lor și de menținerea unui consens politic.

Concedieri în sectorul public: „există spațiu”, dar lipsește consensul

În ceea ce privește reducerea aparatului bugetar, BNR consideră că există posibilitatea unor concedieri, însă decizia este una extrem de sensibilă din punct de vedere politic.

„Evident că există spaţiu pentru concedieri în sectorul public. Problema este dacă există şi consens politic pentru astfel de decizii radicale”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Acesta a avertizat că, în lipsa unei susțineri politice solide, orice astfel de măsură riscă să genereze tensiuni care să afecteze tocmai stabilitatea de care economia are nevoie.

Dan Suciu a identificat clar instabilitatea politică drept cel mai mare pericol pentru economia României în perioada următoare.

„Cel mai mare risc economic este unul politic. Stabilitatea guvernamentală, indiferent de formulă sau de persoane, este principalul risc”, a declarat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, schimbările bruște sau blocajele politice pot anula rapid progresele realizate în reducerea deficitului bugetar și pot afecta credibilitatea României în fața investitorilor.

Recesiune tehnică posibilă, dar fără recesiune economică reală

În privința evoluției economice, BNR nu anticipează o recesiune în sensul clasic al termenului, chiar dacă nu exclude apariția unei recesiuni tehnice.

„Dintr-o perspectivă tehnică, da, este posibil. Dar recesiunea propriu-zisă nu va fi”, a explicat Dan Suciu.

Creșterea economică pentru 2025 este estimată la aproximativ 1%, iar pentru 2026 există premise pozitive, chiar dacă două trimestre consecutive ar putea înregistra scăderi statistice.

Oficialul a precizat că și Banca Națională a adoptat măsuri de prudență, în contextul efortului general de ajustare fiscală.

„BNR nu este o instituţie bugetară, dar încercăm să fim solidari. Nu am mai mers pe politici de bonusuri sau creşteri salariale pentru veniturile mari şi am redus angajările”, a mai declarat Dan Suciu.