Boboteaza la Patriarhie: 10.000 de litri de apă sfințită, pregătiți pentru credincioși

Boboteaza va aduce din nou mii de credincioși pe Colina Patriarhiei. Una dintre cele mai importante sărbători ale anului bisericesc va fi marcată printr-un program liturgic special și prin distribuirea a 10.000 de litri de Agheasmă Mare, îmbuteliați în sticle de jumătate de litru.

Boboteaza: programul liturgic la Patriarhie

Credincioșii ortodocși vor sărbători Boboteaza pe 6 ianuarie 2026, la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, unde vor fi pregătite recipientele cu apă sfințită pentru împărțire.

Conform programului anunțat:

• 08:30 – 10:30: Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală.
• De la 10:30: Slujba Sfințirii Mari a apei, oficiată în pridvorul Reședinței Patriarhale de Patriarhul Daniel, urmată de stropirea credincioșilor.
• De la 11:30: Distribuirea Agheasmei Mari la Baldachinul Sfinților, fiecare persoană primind câte o sticlă de 0,5 litri.
• În total, vor fi pregătiți 10.000 de litri de apă sfințită, exclusiv pentru credincioșii prezenți la slujbă.

Cum se folosește Agheasma Mare

Apa sfințită la Bobotează se consumă dimineața, pe nemâncate, până la 14 ianuarie, data Odovaniei praznicului. Ulterior, Agheasma Mare se păstrează în case, iar consumarea ei în afara acestor zile se face doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Imediat după Bobotează, Biserica prăznuiește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi dedicată celui care L-a botezat pe Hristos în Iordan.

Apa sfințită este folosită:

• pentru sănătatea trupului și sufletului
• la sfințirea caselor și grădinilor
• la binecuvântarea bisericilor și a obiectelor de cult

Ce semnifică Boboteaza

Pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea este legată de sfințirea tuturor apelor.

Preotul merge la o apă și aruncă o cruce, iar mai mulți bărbați se aruncă pentru a o aduce înapoi. Cel care reușește este binecuvântat și se crede că va avea noroc tot anul. În trecut, cel care găsea crucea primea daruri și era ținut în mare cinste.

Ajunul Bobotezei este marcat prin pregătirea unei mese asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân, iar în colțuri sare, iar pe masă sunt așezate 12 feluri de mâncare:

• colivă
• bob fiert
• fiertură de prune
• sarmale cu crupe
• borș de „burechiușe”
• borș de pește
• pește prăjit
• plăcinte de post cu varză
• plăcinte cu mac

Nimeni nu se atinge de bucate până nu vine preotul să le sfințească. După sfințire, o parte din mâncare se dă animalelor, pentru sănătate și rod bogat.

Semne și obiceiuri populare

Sunt numeroase credințe transmise din generație în generație:

• dacă pomii sunt plini de promoroacă, anul va fi roditor,
• animalele ar vorbi la miezul nopții despre comori ascunse,
• nu se spală rufe și nu se dă nimic cu împrumut,
• certurile sunt interzise.

Fetele tinere își pun busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul, iar cele care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează „se vor mărita curând”, spune tradiția.

În unele sate, în vechime, femeile sărbătoreau „Iordănitul femeilor”: se adunau, cântau, dansau și glumeau cu bărbații pe care îi prindeau pe drum. În alte locuri, tinerele neveste erau integrate simbolic în comunitate prin stropirea cu apă.

Înotul după cruce rămâne unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri — cel care aduce crucea primește binecuvântare și este considerat norocos.