Bogați la vânătoare de civili. Italia investighează Sarajevo Safari, un scandal cutremurător

Un subiect care părea îngropat de zeci de ani reaprinde spiritele. Italia anchetează presupusa existență a unor „lunetiști de weekend”, cetățeni înstăriți care ar fi călătorit în anii ’90 în Bosnia pentru a trage, contra cost, în civilii prinși în asediul orașului Sarajevo. O acuzație șocantă, despre care s-a scris sporadic în anii războiului, dar care abia acum intră în atenția autorităților italiene.

Potrivit presei din Italia, Parchetul din Milano a deschis o investigație preliminară privind așa-numite excursii ale unor italieni bogați care ar fi venit „să se distreze” trăgând de la distanță în civilii blocați în Sarajevo. Informațiile oficiale sunt puține, iar anchetatorii nu au dezvăluit nume sau probe. În paralel, justiția bosniacă confirmă că ancheta deschisă în 2020 pe aceeași temă este încă în desfășurare.

Asediul de la Sarajevo: capitala țintită zi de zi

În aprilie 1992, forțele sârbe din Bosnia, sprijinite de armament al fostei Armate iugoslave, au încercuit Sarajevo. Au urmat aproape 1.500 de zile de teroare, foamete, lipsuri și moarte. Peste 11.500 de oameni au fost uciși, inclusiv câteva sute de copii. Astăzi, numele copiilor sunt gravate pe un memorial din centrul orașului, loc în care sarajevanii se opresc pentru câteva secunde ori de câte ori trec.

O mare parte a victimelor au fost împușcate de lunetiști ascunși pe dealurile din jurul orașului. Artera principală a devenit cunoscută sub numele de „Sniper Alley” – un drum al morții în care civilii alergau printre clădiri, în timp ce glonțul putea veni în orice clipă de nicăieri. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a stabilit în mai multe hotărâri că lunetismul a fost o metodă deliberată de terorizare a populației.

10:01 • ACTUALITATE

Oana Țoiu a înființat un consulat fantomă în Italia

15:06, 12.11.2025 • NECONVENTIONAL

Român condamnat la închisoare după ce a furat două perechi de şosete. A spus că îi era frig

Deși lideri militari au fost condamnați pentru orchestrarea acestui sistem, niciun lunetist nu a fost condamnat personal pentru focurile trase asupra civililor.

Primele zvonuri: „Sniper Safari” apare în presă în 1995

Tema „turismului de război” a apărut pentru prima dată în ziarul bosniac Oslobodjenje. La 1 aprilie 1995, publicația titra pe prima pagină: „Sniper Safari la Sarajevo”. Articolul evoca „mărturii înfiorătoare” despre italieni care ar fi fost invitați de ofițeri sârbi să tragă în civili. Se menționa chiar cazul unui jurnalist italian căruia i s-ar fi oferit ocazia de a împușca o bătrână, în schimbul unei sume de bani.

Un subintertitlu din articol preciza sec: „Ei preferă să tragă în copii.”

Cotidianul cita presa italiană, care la acel moment relata despre presupuse „vânători de weekend” în zona Sarajevo, dar și despre acuzații formulate într-un „tribunal popular” din Trento, Italia.

Prizonieri care ar fi vorbit despre italieni bogați veniți să ucidă

Trei decenii mai târziu, în noiembrie, fostul ofițer de informații bosniac Edin Subasic a revenit asupra subiectului într-un editorial publicat pe site-ul Radiosarajevo. Subasic susține că, în 1993, a citit rapoarte de interogatoriu ale unui prizonier sârb care vorbea despre „vânători italieni” în drum spre Sarajevo, însoțiți de voluntari sârbi.

„Bărbați bogați care vor plăti forțele sârbe la Sarajevo pentru a le permite să tragă în musulmani”, ar fi declarat prizonierul.

Ofițerii bosniaci ar fi informat la acea vreme structuri ale serviciilor de informații italiene, însă dosarul nu a fost urmat de o investigație formală.

Subiect reactivat după decenii

Trecerea timpului nu a șters însă ecoul acestor acuzații. În 2022, Benjamina Karic, primărița Sarajevo, a participat la un festival de film documentar organizat de Al-Jazeera Balkans. Acolo a vizionat documentarul „Sarajevo Safari”, regizat de slovacul Miran Zupanic, care relua vechile informații despre presupusul turism de război.

Documentarul a bulversat-o. La scurt timp, Karic a depus o plângere oficială. Parchetul bosniac s-a autosesizat. De atunci, autoritățile nu au făcut publice detalii.

În vara acestui an, primărița l-a contactat pe jurnalistul italian Ezio Gavazzeni, unul dintre cei care au investigat fenomenul. Gavazzeni depusese deja o plângere în Italia, la Parchetul din Milano. Prin intermediul Ambasadei Italiei la Sarajevo, Karic a trimis și ea o plângere către justiția italiană.

„O echipă de oameni dedicați lucrează pentru ca plângerea să nu rămână literă moartă. Nu vom renunța”, a scris primărița pe Facebook.

Italia investighează: un dosar sensibil și greu de documentat

În Italia, fostul judecător Guido Salvini, cunoscut pentru anchetele istorice privind terorismul, l-a sprijinit pe Gavazzeni în conturarea plângerii. Acesta a declarat recent, într-o emisiune TV, că jurnalistul italian a adunat „o muncă considerabilă”, bazată pe surse locale și pe oameni care ar fi asistat direct la evenimente, de ambele părți ale conflictului.

Parchetul din Milano nu a răspuns solicitărilor AFP și nu a comentat asupra existenței sau conținutului probelor depuse. Ancheta este în stadiu preliminar, iar procurorii italieni nu au confirmat nici măcar dacă vizează persoane anume sau doar faptele în sine.

În Bosnia, și Parchetul de la Sarajevo păstrează aceeași discreție. Ancheta deschisă în 2020 nu a produs încă informații publice, dar surse judiciare citate de presa locală afirmă că procurorii au reluat analiza unor arhive militare și rapoarte din timpul războiului.