Bolile sistemului sanitar: Spitalul din Slatina, un caz de școală în risipirea banului public
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/448270130_775170228115689_1087672240258926665_n.jpg)
Un audit de conformitate realizat de Curtea de Conturi la Spitalul Județean de Urgență Slatina relevă o situație îngrijorătoare privind gestionarea fondurilor publice. Constatările sunt grave și vizează achiziții derulate fără respectarea legii, plăți pentru lucrări neexecutate, neglijență managerială și utilizarea ineficientă a investițiilor. Concluzia este clară: sistemul de control intern al instituției este profund disfuncțional, iar banii publici au fost cheltuiți fără transparență și fără garanția eficienței.
Achiziții publice „simulate”: contracte semnate înainte de publicarea în SEAP
Una dintre cele mai grave nereguli identificate vizează inițierea fictivă a unor achiziții directe în catalogul electronic SEAP, după ce contractele fuseseră deja atribuite. Trei lucrări de reparații (Bloc Operator, UPU și laboratorul Scornicești), în valoare de peste 550.000 de lei, au fost prezentate ca fiind achiziționate conform procedurii, deși documentele arată că atribuirea fusese finalizată anterior.
Această practică reprezintă o încălcare flagrantă a principiului transparenței, sancționată de legislația în vigoare. Autoritatea contractantă a fost amendată, dar sancțiunea de 5.000 lei este nesemnificativă comparativ cu gravitatea faptei: eliminarea competiției și simularea respectării legii.
Plăți efectuate pentru lucrări neexecutate și tarife umflate
Auditul a descoperit mai multe cazuri de plăți nelegale pentru lucrări inexistente sau facturate incorect:
-
17.823 lei au fost decontați pentru echipamente care nu au fost instalate;
-
58.432 lei au fost plătiți pentru lucrări de deșeuri supraevaluate;
-
1.648 lei reprezintă costuri de probe tehnice care trebuiau suportate de constructor, conform contractului;
-
În plus, 27.688 lei au fost plătiți pentru manoperă la prețuri diferite, deși lucrările erau identice — o formă de majorare artificială a costurilor.
Valoarea totală a prejudiciului depășește 105.000 lei, la care se adaugă penalități de întârziere. Deși sumele au fost recuperate în timpul auditului, faptele în sine reflectă o lipsă gravă de verificare și asumare a responsabilității din partea conducerii spitalului.
Echipament medical de sute de mii de euro, achiziționat și neutilizat
Poate cea mai alarmantă constatare este legată de achiziționarea unui angiograf – echipament medical esențial pentru cardiologia intervențională – care, la data auditului, nu era utilizat deloc. Deși în documentația de achiziție se afirma că există personal calificat și spații disponibile, auditorii au constatat că spitalul nu dispune nici de medici specializați, nici de autorizațiile necesare pentru a pune echipamentul în funcțiune.
Această situație arată o planificare deficitară și o risipă a fondurilor publice, echipamentul fiind lăsat nefolosit, în timp ce pacienții continuă să fie trimiși către alte spitale pentru tratamente vitale.
Garanții neconstituite, contracte incomplete, lipsă de control
Auditul arată și faptul că spitalul nu a urmărit respectarea unor clauze esențiale din contractele de achiziții:
-
Garanțiile de bună execuție prevăzute contractual nu au fost constituite;
-
În cazul angiografului, garanția contractuală a fost redusă nejustificat de la 60 la 24 de luni — o abatere corectată abia în urma controlului;
-
Referatele de necesitate, care ar trebui să fundamenteze legal achizițiile, nu conțin valorile estimate, afectând întregul proces de planificare.
Toate aceste omisiuni indică un sistem de control intern aproape inexistent și o toleranță periculoasă față de abaterile de la lege.
Un aparat administrativ lipsit de coerență și responsabilitate
Curtea de Conturi mai atrage atenția că, deși spitalul are un program informatic pentru întocmirea planului anual de achiziții, acesta nu este folosit. Planificarea continuă să se facă manual, în Excel și Word, de mai multe persoane, fără un mecanism de control unitar — ceea ce crește riscul de erori și de achiziții nejustificate.
De asemenea, procedurile operaționale interne nu sunt complet elaborate sau implementate, ceea ce limitează capacitatea de prevenție și intervenție în fața abaterilor.