Bolojan anunță parteneriatul cu Ucraina. România intră în era dronelor militare

România intră într-o etapă strategică a dezvoltării industriei de apărare printr-un parteneriat cu Ucraina pentru producția de drone militare. Proiectul, susținut prin programul european SAFE, are ca obiectiv întărirea capacității de apărare, dar și integrarea industriei autohtone în lanțurile valorice europene. Primele drone ar putea fi fabricate în țara noastră în 2027, potrivit estimărilor autorităților.

Parteneriat strategic cu Ucraina pentru drone militare

Premierul Ilie Bolojan a explicat într-un interviu la Prima TV că România va colabora cu companii din Ucraina pentru producerea de drone militare, un proiect care răspunde atât nevoilor armatei, cât și obiectivului de a consolida industria europeană de apărare.

Oficialul a subliniat că această colaborare va permite și beneficii economice, prin transfer de tehnologie și crearea de locuri de muncă.

16:19 • POLITICĂ

Planul Bolojan pentru România. Securitate energetică și produse românești pe rafturile lumii

14:22 • POLITICĂ

Ilie Bolojan, bilanţ după 100 de zile de mandat: Măsurile luate nu au fost de austeritate (VIDEO)

„Una dintre opțiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investițiile finanțate prin programele Uniunii Europene să fie direcționate către producția de drone”, a spus Ilie Bolojan.

Primele drone româno-ucrainene, în 2027

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că primele drone ar putea fi fabricate în România începând cu 2027, dacă termenele stabilite la nivel european vor fi respectate.

El a arătat că România are avantajul legislației europene, al forței de muncă și al finanțării prin programul SAFE, în timp ce Ucraina contribuie cu tehnologia testată direct pe front.

„Producție pe tehnologie ucraineană, producție aici, ăsta este planul nostru discutat. (…) Noi avem niște condiții pe care ei nu le au. Adică suntem o țară pe timp de pace, avem legislația europeană, avem forță de muncă, avem inovație, avem finanțarea SAFE. Ei au însă o tehnologie verificată pe frontul de luptă în fiecare zi și îmbunătățită pe frontul de luptă în fiecare zi. Și dacă punem toate astea două una lângă alta, putem avea un joint venture de succes”, a spus ministrul Ionuț Moșteanu.

Termenele programului SAFE și responsabilitățile României

Oficialul a explicat că pentru finanțarea proiectului prin SAFE este nevoie de o colaborare strânsă între mai multe ministere. Termenul limită pentru semnarea contractelor este luna mai 2026, ceea ce înseamnă că toate procedurile trebuie accelerate.

„În mai 2026 este termenul de semnare a contractelor pentru SAFE. Deci noi în mai, la final, vom ști exact ce luăm și ce contracte încheiem contracte pentru a fi finanțate prin SAFE și ce nu. (…)

Beneficiarii proiectului SAFE sunt mai multe ministere – Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării, SRI, Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul Economiei are un rol foarte important, pentru că o bună parte din achiziții trebuie să aibă o localizare aici”, a explicat Moșteanu.

Ce drone are în prezent Armata Română

Ministrul Apărării a prezentat și situația actuală a flotei de drone utilizată de Armata Română. Acestea includ sisteme Bayraktar, drone Watchkeeper, Drone Vector produse în Germania și drone FPV folosite experimental de câteva unități.

De asemenea, Forțele Navale vor primi drone V-BAT, livrate de Statele Unite pentru supravegherea Mării Negre.

„Avem drone Bayractar, avem mai trei sisteme de drone Bayrachtar pe care le folosim de ceva vreme cu piloții. Urmează să vină dronele Watchkeeper, foarte, foarte bune și performante. (…) Forțele Navale vor avea dronele V-BAT, niște drone foarte, foarte evoluate. Au sau primesc câteva de la statul american în cadrul unui program mai larg pentru supraveghere pe Marea Neagră”, a enumerat Ionuț Moșteanu.