Bolojan, despre criza carburanților: „Nu putem anula efectele, ci doar le putem limita”

De marți, prețul motorinei standard scade cu 30 de bani pe litru, după ce Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență care reduce acciza cu 11%. Premierul Ilie Bolojan a explicat ce a făcut Executivul pentru a ține în frâu efectele crizei carburanților declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu. De asemenea, a respins acuzațiile că statul ar beneficia de pe urma scumpirilor.

Conflictul din Orientul Mijlociu lovește în portofelele românilor

Bolojan a explicat că, la o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, blocajele în transportul de țiței și produse derivate și-au făcut simțite efectele în toată economia globală. Prețurile la combustibili au crescut, îngrășămintele s-au scumpit, iar dobânzile au urcat.

El a precizat că România nu poate fi exceptată de la aceste efecte și că Guvernul nu le poate elimina, ci doar atenua.

„Dacă se prelungește conflictul, creșterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflația va crește la nivel global„, a avertizat premierul.

19:45, 02.04.2026 • POLITICĂ

Premierul Bolojan admite: achizițiile vaccinurilor din pandemie au fost peste necesar

15:55, 01.04.2026 • POLITICĂ

Scandal total în coaliție: Grindeanu îl contrazice pe Bolojan și acuză haos general în Guvern

Premierul a subliniat că acționează „în limita posibilităților” pe care i le permite situația bugetară actuală, marcată de deficite ridicate lăsate moștenire din anii anteriori.

Ce a primit fiecare categorie afectată

Pentru transportatori, Guvernul a majorat, din martie, acciza rambursabilă la aproape o treime față de nivelul anterior. Efortul bugetar depășește 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare, vor începe și plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut, a precizat Bolojan.

Agricultorii beneficiază de prelungirea rambursării accizei de 2,7 lei pe litru și în acest an. Suma totală alocată depășește 1,5 miliarde de lei, din care peste 500 de milioane reprezintă restanțe din ultimele luni ale anului precedent. Premierul a arătat că această măsură are impact atât asupra competitivității sectorului agricol, cât și asupra prețului alimentelor.

Prețurile la pompă, ținute sub control prin plafonare

Înainte de reducerea accizei, Executivul a limitat adaosul comercial în sectorul combustibililor la nivelul mediu înregistrat anul trecut. Măsura a vizat în special zona rafinării și a oprit creșterile speculative de prețuri.

Bolojan a precizat că, în cursul săptămânii, prețurile produselor ieșite din rafinăriile românești au stagnat sau chiar au scăzut, lucru vizibil în prețurile afișate la unele rețele de benzinării.

OUG adoptată vineri merge mai departe și reduce acciza la motorina standard cu 11%, adică 30 de bani pe litru. La un consum lunar de aproape 700 de milioane de litri, reducerea costă bugetul aproximativ 200 de milioane de lei pe lună.

Companiile petroliere, obligate să contribuie

Guvernul a introdus și o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor care extrag țiței în România. Logica premierului este simplă: cei care câștigă de pe urma prețurilor mai mari la petrol trebuie să contribuie la reducerea poverii suportate de cetățeni.

Ministerul Finanțelor estimează că această taxă de solidaritate va genera între 90 și 100 de milioane de lei lunar, în funcție de evoluția prețului țițeiului pe piețele internaționale.

Bolojan a precizat că veniturile suplimentare din TVA generate de scumpiri sunt relativ modeste — între 100 și 110 milioane de lei pe lună — pentru că peste jumătate din vânzările de carburanți se fac către companii care deduc TVA-ul. Prin urmare, sumele întoarse la cetățeni prin reducerea accizei depășesc ceea ce statul câștigă suplimentar din taxare.

Costul real al crizei pentru bugetul public

Premierul a avertizat că impactul indirect al crizei petrolului este chiar mai mare decât cifrele directe. Scumpirile generalizate frânează consumul, încetinesc creșterea economică și erodează veniturile statului.

Un factor suplimentar îl reprezintă dobânzile la datoria publică, care au crescut cu până la un punct procentual de la debutul crizei. Dacă instabilitatea se prelungește, costurile cu finanțarea datoriei ar putea urca semnificativ și ar afecta echilibrul bugetar, a avertizat Bolojan.

„Acționăm în limita posibilităților pe care le avem, ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuți și a constrângerilor din prezent„, a conchis premierul.