Bolojan, înfrânt în instanță. Contestatarii din PNL au obținut blocarea efectelor Congresului, vechea conducere rămâne în funcție

Tribunalul București a dat, miercuri, o decizie care zguduie conducerea PNL: a suspendat provizoriu executarea și efectele hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar a convocat, pe 19 iunie, Congresul din 21 iunie — cel care l-a reconfirmat pe Ilie Bolojan la șefia partidului. Vechea conducere rămâne în funcție.

Victorie în instanță pentru contestatarii lui Bolojan

Judecătorii Tribunalului București au suspendat provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1/2026, adoptată pe 19 iunie. Suspendarea rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului cu numărul 26127/3/2026, aflat pe rolul Secției a V-a Civile.

Practic, actul care a stat la baza convocării Congresului din 21 iunie este blocat, cel puțin până când instanța va judeca pe fond cererea de anulare a acestei convocări. Termenul pentru judecarea pe fond nu a fost încă stabilit.

Decizia poate fi contestată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare, așa că bătălia juridică din PNL este departe de a se fi încheiat.

POLITICĂ

Traseiștii Petrea și Borțun descoperă lumina liberalismului

POLITICĂ

Hubert Thuma critică reforma lui Ilie Bolojan: Nu vă supărați, dar pe cine a ajutat, de fapt?

Bolojan, scos din proces, dar nu și partidul

Un aspect esențial al deciziei este că judecătorii au admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în numele lui Ilie Bolojan, președintele partidului, și al lui Dan-Ştefan Motreanu, secretarul general. Cu alte cuvinte, acțiunea contestatarilor împotriva celor doi, ca persoane, a fost respinsă.

În schimb, cererea a fost admisă în parte în ceea ce privește PNL ca partid, reprezentat prin președintele Bolojan. Surse politice au precizat că, în urma deciziei, întreaga structură de conducere a partidului dinaintea Congresului din 21 iunie rămâne, deocamdată, în funcție.

Cine sunt contestatarii și ce cer în instanță

Acțiunea a fost introdusă de liderii liberali din tabăra care îl critică pe Bolojan. Printre semnatari se numără Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu și Ionuț Stroe, care au deschis, în total, patru procese la Tribunalul București prin care contestă atât hotărârile Consiliului Național din 19 iunie, cât și pe cele ale Congresului Extraordinar din 21 iunie.

O parte dintre contestatari au introdus și o cerere separată prin care solicită antrenarea răspunderii civile delictuale a PNL și a lui Bolojan, cerând daune morale de 250.000 de lei de fiecare reclamant, adică 4 milioane de lei în total.

Reclamanții susțin că hotărârile atacate au fost adoptate pe baza unui proiect de statut care nu intrase încă în vigoare și care nu fusese validat de instanță, așa cum prevede legea partidelor politice.

Ei mai invocă mai multe nereguli procedurale la organizarea Congresului: nerespectarea termenelor de convocare, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa unor procese-verbale și modul în care s-a desfășurat votul. Un alt argument invocat este că PNL nu ar fi depus la timp la Tribunal hotărârile privind noua conducere și modificarea statutului, ceea ce ar fi întârziat controlul de legalitate al instanței.

Ce s-a decis, de fapt, la Congresul din 21 iunie

Congresul Extraordinar din 21 iunie a adoptat două hotărâri esențiale. Prima reconfirmă poziția PNL de a nu face coaliție cu PSD și prevede excluderea din partid a oricărui membru care ar vota, susține sau participa la formarea unui guvern alături de social-democrați.

A doua hotărâre le cerea demisia din partid lui Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alinei Gorghiu, cu termen 22 iunie, ora 12.00 — altfel urmau să fie declanșate procedurile de excludere.

Tot la acel Congres, Ilie Bolojan a fost reconfirmat, ca unic candidat, președinte al PNL, cu 1.769 de voturi din cele 1.842 exprimate, adică 96%.

Delegații au mai votat modificarea statutului partidului, prin reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea unui Birou Permanent Național, ca structură centrală de conducere.

La Congres, Bolojan a avertizat că cine „trădează” partidul și „complotează pe sub masă” nu mai poate rămâne în PNL, precizând că „astăzi” nu este dat nimeni afară, dar că fiecare trebuie să aleagă dacă rămâne pe direcția partidului.

Judecarea pe fond a acțiunilor prin care sunt contestate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL va continua la Tribunalul București, unde nu a fost stabilit încă primul termen. Până atunci, decizia de suspendare provizorie poate fi atacată cu apel, iar rezultatul acestei bătălii juridice va decide dacă noua conducere aleasă pe 21 iunie rămâne legitimă sau dacă partidul se întoarce, cel puțin formal, la structura de dinaintea Congresului.