Botănoiu, AFR: Consumatorul român nu îşi permite să cumpere alimente mai scumpe cu circa 40%

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) și restricțiile pe care aceasta le va impune, în contextul creşterii preţului la inputuri, vor avea ca efect majorarea preţului la materiile prime agricole europene, dispariţia activităţilor din rural, în special în ţările estice, şi o migraţie în creştere, afirmă preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

Vom asista la creșteri de prețuri pe întreg lanțul, de la fermieri și până la consumator, atrage atenția fostului secretar de stat în Ministerul Agriculturii.





„Vom produce mai puţin şi mai scump, ceea ce este în dezavantajul consumatorului român, care nu îşi permite cumpărarea de produse alimentare mai scumpe cu circa 40%, ştiut fiind faptul că salariile nu au crescut în ultimii doi ani, iar inflaţia a ajuns la 8%. Preţul alimentelor creşte şi această creştere nu se regăseşte în buzunarul producătorilor ci pe întregul lanţ până la consumator”, a declarat pentru Agerpres Daniel Botănoiu..  

Criză alimentară la orizont

Nu doar în România putem vorbi de riscuri legate de o posibilă criză alimentară, ci în toată lumea. Pentru români va fi, însă, o povară, având în vedere că importăm majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de 3 miliarde euro, spune președintele AFR.

„Riscurile privind criza alimentară nu sunt numai în România ci în toată lumea, însă pentru români va fi o povară! În situaţia particulară în care România importă majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de circa 3 miliarde euro nu reprezintă decât un risc real. Nu numai preţul mare al îngrăşămintelor duce la creşterea preţului produselor agroalimentare ci şi costul tuturor inputurilor. Gândiţi-vă, o tehnologie fără apă ce ar însemna, ce şansă de reuşită ar avea? Sau fără utilizarea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor şi cu cantităţi reduse de îngrăşăminte?”, a mai afirmat Daniel Botănoiu.

“Luxul” de a mânca

În 2020, preţul de achiziţie la îngrăşămintele azotoase a fost de 900 lei, iar în prezent a depăşit bariera de 4.000 lei/tonă. La toate acestea se adaugă creşterea preţului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.

„Sunt creşteri enorme pentru un sector agroalimentar care în cei mai buni ani are un profit de maximum 5%. Inputurile mai scumpe, lipsa biotehnologiilor, interdicţia privind utilizarea pesticidelor, cantităţi reduse de îngrăşăminte, punerea în practică a eco-schemelor nu duc decât la abandonul fermelor! Cu plăţi directe reduse, cu un buget pentru agricultura mai mic şi cu pretenţii mai mari de mediu şi climă nu putem avea decât produse mai puţine şi mai scumpe. Să mănânci poate fi un lux în viitor, în special pentru cei cu venituri reduse”, a adăugat şeful Asociaţiei Fermierilor din România.

1 COMENTARIU

  1. Române merită să trăiești în România, disciplinat și umilit de către ai tăi politicieni și patroni ?
    Privește şi judecă cu a ta inteligenţă spre libertate; Prințesa Mako a făcut o „ieșire dramatică” din familia regală a Japoniei, căsătorindu-se cu iubita ei de la facultate.
    La fel ca prințul Harry și Meghan Markle, ea și soțul ei plănuiesc să înceapă o nouă viață în America.
    Deși s-au făcut comparații între cupluri, acestea sunt de fapt foarte diferite.
    Prințesa Mako a Japoniei s-a căsătorit cu iubita ei de la facultate, Kei Komuro, pe 26 octombrie și, făcând acest lucru, a renunțat la titlul ei regal .
    Mișcarea a stârnit controverse și chiar a dus la proteste pe străzile din Tokyo. Newspaper, precum Japan Times și Aera au început să compare pe Mako și Komuro cu un anumit fost cuplu regal: Prințul Harry și Meghan Markle.
    Dar asemănările dintre cupluri sunt, fără îndoială, puține.
    În mod similar, Ducele și Ducesa de Sussex au vorbit despre modul în care au fost tratați de presa britanică tabloid, deși, spre deosebire de Mako și Komuro, aceștia au dus unele instituții media în judecată.
    La fel ca Harry și Markle, care s-au mutat în America de Nord după ce s-au retras din viața regală în ianuarie 2020, Mako și Komuro plănuiesc să locuiască în SUA. Harry a spus că nu a primit sprijin financiar de la familia lui, în timp ce Mako l-a refuzat pe al ei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...