Bruxelles fierbe: Metsola vrea al treilea mandat. O ambiție fără precedent
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/12/roberta-metsola.jpg)
Președinta actuală a Parlamentului European, Roberta Metsola, ar putea intra în istorie dacă va reuși să obțină un al treilea mandat consecutiv. Discuțiile despre această posibilitate agită deja culisele politice de la Bruxelles și Strasbourg.
O ambiție fără precedent
Roberta Metsola, aflată deja la al doilea mandat în fruntea Parlamentului European, ia în calcul o nouă candidatură, care i-ar permite să rămână în funcție până în 2029. O astfel de decizie ar fi o premieră în istoria instituției europene, unde, de obicei, președinția este împărțită între principalele familii politice.
Potrivit unor surse citate de Euractiv, Partidul Popular European (PPE) ar încerca să valorifice slăbiciunea actuală a socialiștilor, făcând presiuni asupra președintelui Consiliului European, António Costa. Acesta ar urmări obținerea unui nou mandat de doi ani și jumătate, în timp ce popularii ar cere, în schimb, sprijin pentru nominalizarea propriei candidate la șefia Parlamentului.
Sprijin solid din propria tabără
Susținătorii Robertei Metsola afirmă că aceasta a reușit să revigoreze funcția de președinte al Parlamentului European și să creeze punți între diferitele grupuri politice, într-un context marcat de fragmentare.
Decizia sa de a nu candida la alegerile naționale din Malta, în 2025, a fost percepută ca un semnal clar al dorinței de a-și continua activitatea la Bruxelles și de a păstra poziția actuală.
Tensiuni între populari și socialiști
O eventuală candidatură pentru un al treilea mandat ar putea, însă, tensiona relațiile dintre principalele familii politice europene. Conform tradiției nescrise din Parlamentul European, președinția ar trebui să revină, prin rotație, socialiștilor, după încheierea mandatului unui reprezentant al PPE.
Prin urmare, decizia Robertei de a intra din nou în cursă ar putea declanșa o confruntare directă între popularii de centru-dreapta și grupul social-democrat, ambele formațiuni revendicând dreptul de a conduce instituția în următorul mandat.