Bucureștenii nu ies la vot. Ritmul actual indică o prezență finală sub pragul de 30%

Prezența la vot în București riscă să scadă sub pragul psihologic de 30%, un scenariu care ar remodela balanța de putere în cursa pentru Primăria Capitalei. Avertismentul vine de la sociologul Remus Ioan Ștefureac, directorul INSCOP, care a analizat ritmul lent al participării la urne în primele ore de la deschiderea secțiilor. Datele oficiale îl confirmă: bucureștenii au ieșit la vot duminică dimineață în număr mult mai mic decât în precedentele alegeri locale.

Prezență extrem de redusă în primele ore: doar 3,65% până la ora 10.00

Potrivit datelor Biroului Electoral Central, până la ora 10:00 au votat în Capitală 65.922 de alegători, reprezentând 3,65% din totalul celor înscriși pe liste. Comparativ, la alegerile locale din iunie 2024, prezența la aceeași oră era de 6,09% (110.213 alegători).

În plus, structura demografică a votanților din primele ore arată o participare covârșitoare a generațiilor mai în vârstă: 78,5% dintre cei care au votat au peste 45 de ani, un indicator care poate influența decisiv raportul final al voturilor între candidați.

Citeşte şi: Manualul votantului. Cum eviți anularea votului la alegerile locale

13:40 • ACTUALITATE

Alegeri cu prezență redusă în Capitală. Doar un bucureștean din opt a votat până la prânz

11:46, 04.12.2025 • POLITICĂ

Alegeri parțiale în București pe 7 decembrie. Cum și unde pot vota alegătorii

Diferențele față de scrutinele precedente sunt vizibile și în raportările grafice comparative, unde Bucureștiul se situează semnificativ sub ritmul din 2024 și 2020.

Sociologul Remus Ștefureac: „Prezența finală ar putea coborî sub 30%”

Directorul INSCOP avertizează că, dacă nu se modifică ritmul votului, participarea finală ar putea rămâne sub 30%, mult sub media ultimelor alegeri locale.

„Dacă se păstrează actualul ritm de vot, care înseamnă cam 60% dintre alegătorii care au venit la vot la alegerile anterioare și în 2023, prezența finală va fi sub 30%”, a transmis Ștefureac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit acestuia, doar o mobilizare masivă în a doua parte a zilei ar putea inversa tendința. În acest scenariu, este posibil ca prezența să se apropie de nivelul înregistrat la localele din 2024, când Bucureștiul a încheiat ziua votului cu 41%. Depășirea acestui prag, însă, „pare improbabilă”.

Prezența, „una dintre cheile” rezultatului final

Ștefureac amintește că prezența la vot este una dintre variabilele decisive ale acestui scrutin, mai ales într-o competiție cu diferențe mici între principalii candidați.

„Una dintre cheile deznodământului alegerilor pentru Primăria Capitalei va fi prezența la urne a bucureștenilor, care va influența semnificativ ponderea finală a fiecărui candidat”, a declarat sociologul.

Potrivit acestuia, interesul declarativ pentru vot a scăzut treptat în ultimele trei săptămâni în sondajele INSCOP:

• de la 62% la începutul perioadei,
• la 52%,
• apoi 51%,
• iar în ultima măsurare, 48%.

În ciuda tendinței descendente, aceste cifre rămân peste participarea efectivă din iunie 2024.

Cum se poziționează Capitala în raport cu alte tipuri de alegeri

Remus Ștefureac a comparat prezența anticipată de acum cu scrutinele care au avut loc anul acesta. La București:

• Turul 2 al prezidențialelor 2024 a înregistrat o prezență de 61%,
• Turul 1 a avut o participare de 50%,
• iar în noiembrie 2024, la primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența a fost de 52%.

Sociologul subliniază însă că alegerile locale și cele prezidențiale au regimuri juridice diferite, ceea ce influențează în mod direct interesul electoratului și profilul votanților.