Buget umflat pe hârtie, dar conturi goale. Cum a făcut Ministrul Economiei bani de salarii

Publicat: 15 aug. 2025, 10:50, de Corina Oprea, în ECONOMIE , ? cititori
Buget umflat pe hârtie, dar conturi goale. Cum a făcut Ministrul Economiei bani de salarii
sursa: Inquam Photos / George Călin

Radu Miruță, ministrul Economiei, a anunțat că instituția sa a ajuns, în 2025, în imposibilitatea de a plăti salariile în două luni importante – august și decembrie. Problema nu a fost cauzată de o scădere bruscă a veniturilor, ci de modul în care a fost planificat bugetul: cheltuieli subevaluate, venituri supraestimate și consumarea banilor alocați pentru tot anul încă din primele luni.

Ministrul Economiei, despre problema de la salarii

Radu Miruță a explicat că bugetul Ministerului Economiei este împărțit pe trimestre, iar în luna august, ultima din al treilea trimestru, fondurile pentru salarii erau deja epuizate. Situația urma să se repete în decembrie, ultima lună a trimestrului patru.

Pentru a evita întârzierile de plată, a fost nevoie de o mutare neplanificată: redirecționarea banilor rămași de la programul „Construct Plus”, care nu s-a mai desfășurat din cauza unor probleme de organizare și a unui dosar aflat în ancheta DNA.

Ministrul a precizat că aceste fonduri au fost suficiente pentru a acoperi salariile din ambele luni și, eventual, să mai rămână ceva și pentru investiții. El a subliniat că diferența dintre resursele reale și estimările din buget a fost atât de mare, încât au fost nevoiți să „ciupească bani” din toate părțile, afectând inclusiv banii de salarii.

„Împărțirea e pe trimestre. Și luna august e ultima lună din cel de-al treilea trimestru. Nu erau bani suficienți, începând din septembrie intrăm în prima lună a următorului trimestru care are o alocare bugetară separată, va fi o problemă identică pentru ultima lună a ultimului trimestru, adică pentru luna decembrie.

Am găsit soluția și pentru august și decembrie. A fost un program care se numește Construct Plus, a fost o problemă în organizarea acelei selecții, e un dosar la DNA, programul nu s-a mai desfășurat și am găsit banii acolo ca să acoperim cheltuielile și pentru august și pentru decembrie și sper eu să mai rămână ceva și pentru investiții.

Au ciupit bani de peste tot. Atât de mare a fost diferența între lipsa banilor și ceea ce au inclus în buget încât au fost nevoiți să afecteze chiar și salariile.”, a explicat ministrul Economiei la Antena 3.

Un buget construit pe estimări nerealiste

Referindu-se la bugetul pe anul 2024, Miruță a arătat că acesta a fost alcătuit pe baze nesustenabile: investiții promise fără acoperire financiară, cheltuieli trecute pe hârtie în mod minimal și venituri „umflate” pentru a crea impresia unui echilibru fiscal.

L-a criticat direct pe fostul premier Marcel Ciolacu, acuzându-l că a continuat abordarea populistă chiar și după campania electorală și că nu a ținut cont de datele reale.

Ministrul a explicat că în buget au fost trecute sume pentru care nu exista acoperire în economie și că acest mod de a închide contabil anul a dus la situația actuală:

„Eu credeam că domnul Ciolacu după ce a trecut de campania electorală are decența să se uite măcar la cifre, probabil că le știe. Investițiile pornite pe foaie pentru niște bani care nu există sunt o chestiune populistă.

S-au făcut și investiții, însă la bugetul din acest an pe foaie au fost introduse sume de bani pentru care nu există acoperire în economie. La final s-a închis criptic acest buget, însă estimările au fost suprarealiste, cheltuielile au fost minimizate, veniturile nu că au fost estimate greșit, după ce s-au estimat greșit în continuare s-a mai pus ceva pentru a se închide.”

Bani pentru tot anul, cheltuiți în primele luni

Ministrul a explicat și că, în primele luni ale anului, România a consumat deja o parte semnificativă din resursele bugetare care ar fi trebuit să fie distribuite pe 12 luni. Acest dezechilibru a făcut ca spre final de an să fie nevoie de discuții despre reorganizări bugetare și reduceri de cheltuieli.

Potrivit lui Miruță, guvernarea a plecat de la premisa unor venituri mai mari decât în realitate și a unor cheltuieli mai mici decât cele necesare, ceea ce a dus inevitabil la epuizarea rapidă a fondurilor.

„România a pus pe foaie mai mulți bani în zona de venituri și mai puțini bani în zona de cheltuieli. Am trăit în primele luni ale acestui an pentru că am luat din sacul care trebuia să ajungă tot anul. Cu cât ne apropiem de finalul anului cu atât sacul care ar fi trebuit să ajungă pentru 12 luni se termină mai devreme. Evident că de acolo apare această discuție despre reorganizare bugetară, tăierea unor cheltuieli.”