Bugetul pe 2026 intră în transparență: deficit uriaș. Investițiile și fondurile europene rămân prioritatea Guvernului

Guvernul a publicat în transparență proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, un document care reflectă echilibrul dificil dintre nevoia de investiții și presiunea unui deficit bugetar ridicat. Veniturile estimate sunt semnificativ mai mici decât cheltuielile, însă autoritățile mizează pe continuarea proiectelor majore și pe absorbția accelerată a fondurilor europene.

Bugetul pe 2026: venituri de 391,7 miliarde lei și deficit de peste 135 miliarde lei

Potrivit proiectului privind bugetul pe 2026 și expunerii de motive publicate de Guvern, veniturile sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile sunt prognozate la aproximativ 527,4 miliarde de lei.

Diferența dintre cele două valori generează un deficit bugetar estimat la aproximativ 135,7 miliarde de lei.

Documentul prevede însă și credite de angajament care depășesc 712 miliarde de lei. Acestea reprezintă promisiuni de finanțare pentru proiecte multianuale, care vor fi plătite etapizat în anii următori.

16:18 • POLITICĂ

Bugetul pe 2026 intră în linie dreaptă. Proiectul va fi publicat marți, cu investiții-record

18:40, 05.03.2026 • Justitie

CSM cere din nou Guvernului să deblocheze angajările: deficit major de personal în justiție

Structura bugetului arată că statul continuă să cheltuiască mult peste nivelul veniturilor, însă încearcă în același timp să mențină investițiile și proiectele europene în derulare.

Bugetele locale depind în continuare de transferurile de la stat

O componentă importantă a proiectului bugetar o reprezintă redistribuirea resurselor către administrațiile locale.

Aproximativ 27,7 miliarde de lei din taxa pe valoarea adăugată vor fi transferați către bugetele locale pentru finanțarea unor domenii precum protecția copilului, serviciile de asistență socială, transportul elevilor sau programe educaționale.

În paralel, veniturile provenite din impozitul pe venit sunt distribuite între diferitele niveluri ale administrației locale după o formulă stabilită prin lege. Astfel, 63% din aceste venituri revin comunelor, orașelor și municipiilor, 15% sunt direcționate către consiliile județene, iar 6% intră în fonduri gestionate de acestea.

Alte 14 procente sunt utilizate într-un mecanism național de echilibrare a bugetelor locale, iar 2% sunt alocate pentru finanțarea instituțiilor de spectacole locale.

Fondurile europene și PNRR, motorul investițiilor

Un rol central în construcția bugetului îl au fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectul bugetului permite ordonatorilor principali de credite să realoce fonduri între diferite capitole bugetare pentru a susține proiectele finanțate din bani europeni și pentru a evita blocarea investițiilor.

În cazul unor proiecte europene mai vechi, statul poate acoperi din bugetul național anumite cheltuieli considerate neeligibile, astfel încât proiectele să poată fi finalizate.

Pentru proiectele din PNRR, ministerele pot introduce investiții care pot fi finalizate până la 31 august 2026, iar legea permite realocări rapide de fonduri pentru a preveni pierderea banilor europeni.

În practică, anul 2026 este tratat ca o perioadă critică pentru absorbția fondurilor europene.

Sănătatea și apărarea, domenii cu presiune bugetară ridicată

În sectorul sanitar, proiectul bugetului prevede că Casa Națională de Asigurări de Sănătate poate încheia contracte cost-volum pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde de lei.

Acest mecanism este utilizat pentru medicamente inovative și tratamente costisitoare și indică faptul că presiunea financiară asupra sistemului de sănătate va rămâne ridicată.

În același timp, Ministerul Apărării primește o flexibilitate sporită pentru încheierea contractelor multianuale și pentru finanțarea programelor de înzestrare, inclusiv prin mecanisme internaționale precum Foreign Military Financing.

Statul continuă să susțină TAROM

Proiectul bugetului include și o prevedere care permite statului să aloce fonduri pentru majorarea capitalului companiei aeriene TAROM.

Pentru a limita riscul unor derapaje bugetare, proiectul introduce un mecanism suplimentar de control.

Ministerul Finanțelor va aproba lunar limitele de cheltuieli pentru ministere și instituțiile publice. În plus, acestea vor trebui să transmită date detaliate privind numărul de posturi și nivelul salariilor medii.

Nerespectarea termenelor de raportare poate duce la blocarea finanțărilor, potrivit prevederilor din proiectul de lege.