Bugetul UE de 2 trilioane, aspru criticat. Parlamentul avertizează că programele esențiale sunt în pericol

Cel mai mare buget din istoria Uniunii Europene – aproape 2 trilioane de euro – a fost prezentat oficial de Comisia Europeană, însă reacțiile nu au întârziat să apară. Deși Ursula von der Leyen l-a descris drept un buget „pentru o nouă eră”, Parlamentul European îl consideră insuficient și lipsit de ambiție. Disputele se anunță aprinse, mai ales că domenii esențiale pentru România, precum coeziunea și agricultura, riscă să piardă finanțări importante.

Comisia Europeană lansează cel mai mare buget din istorie, dar și un val de critici

Comisia Europeană a propus miercuri un buget-record de 1,816 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al Uniunii, sumă care include și rambursările pentru datoriile contractate în timpul pandemiei. Anunțul a fost făcut de Ursula von der Leyen, care a descris planul drept „un buget care se potrivește ambiției Europei”, adăugând că este „mai mare, mai inteligent și mai precis”.

Planul a fost definitivat după negocieri intense care s-au întins pe parcursul a două zile, încheiate miercuri dimineață. Conform comisarului Piotr Serafin, aproximativ 865 de miliarde de euro vor fi alocate pentru „Planurile Naționale și Regionale”, ceea ce înseamnă că două treimi din buget vor fi direcționate către politicile de coeziune și Politica Agricolă Comună.

Pentru România, însă, aceste două domenii-cheie vor fi printre cele mai afectate de noul cadru financiar, în condițiile în care fondurile vor fi redirecționate și regrupate în „megafonduri-umbrelă”, o structură criticată dur de Parlamentul European.

19:12, 15.07.2025 • POLITICĂ

Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor referitoare la pachetul fiscal: „Comisia Europeană nu impune lucruri”

Exclusiv

15:10, 15.07.2025 • POLITICĂ

Bani noi pentru Europa: taxe pe importuri și giganți tech, propuse ca surse de venit

Într-o reacție comună, coraportorii Parlamentului European pentru cadrul financiar multianual (CFM) și pentru resurse proprii au respins ferm propunerea Comisiei. Siegfried Mureșan (PPE), Carla Tavares (S&D), Sandra Gomez Lopez (S&D) și Danuse Nerudova (PPE) au atras atenția că bugetul propus nu poate răspunde provocărilor cu care se confruntă Uniunea, cum ar fi competitivitatea, agricultura, apărarea, schimbările climatice sau coeziunea teritorială.

Ei au criticat faptul că bugetul este plafonat la doar 1,26% din venitul național brut, cu doar 0,11% alocat pentru rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Această limitare, în opinia lor, „impune reduceri ale programelor emblematice” și blochează capacitatea Uniunii de a face față noilor crize.

„Acest proiect de buget nu lasă fonduri suficiente pentru prioritățile critice”, au subliniat coraportorii, arătând că structura propusă indică „o lipsă uimitoare de ambiție”.

Supravegherea democratică, în pericol

Un alt punct sensibil este legat de supravegherea democratică a modului în care sunt cheltuite fondurile europene. Coraportorii avertizează că noul plan ar putea marginaliza rolul Parlamentului European, singura instituție aleasă direct, în procesul de decizie bugetară.

Siegfried Mureșan a subliniat că „nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene”. În opinia sa, Europa are nevoie de „o viziune comună, nu de 27 de liste de cumpărături separate”.

La rândul ei, Carla Tavares a cerut un buget „transparent”, cu o structură clară, care să permită „o supraveghere semnificativă” din partea Parlamentului.

În ceea ce privește veniturile, Comisia a venit cu propuneri concrete pentru diversificarea surselor de finanțare. Printre acestea se numără o acciză pe tutun, o taxă pe deșeurile electronice, impozite pe comerțul electronic și o resursă corporativă europeană (CORE).

România, printre marii perdanți: Coeziunea și Agricultura, în recul

Pentru România, domeniile care în trecut au beneficiat de cele mai mari fonduri europene – agricultura și coeziunea – ar putea fi grav afectate. Trecerea la „megafonduri-umbrelă” riscă să reducă vizibilitatea programelor care au contribuit direct la dezvoltarea regională, modernizarea agriculturii și infrastructura locală.

Totodată, eurodeputații au semnalat că propunerile Comisiei pot slăbi rolul autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor, ceea ce ar putea genera tensiuni între fermieri, regiuni și guvernele naționale.

Până în 2027, propunerea Comisiei trebuie aprobată de toate statele membre și de Parlamentul European. Analiștii se așteaptă la negocieri dificile, mai ales că unele guverne deja au criticat bugetul ca fiind „prea mare”, în timp ce Parlamentul îl consideră „mult prea mic”.

Comisarul european pentru buget, Michael McGrath, a recunoscut că bugetul a fost întocmit „în circumstanțe dificile” și că urmează „doi ani de negocieri dure”. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a insistat, însă, că este vorba despre un „buget pentru o nouă eră” – unul care încearcă să împace ambiția europeană cu constrângerile bugetare.