Cabinetul liberal al lui Caragiale

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat de nenumărate ori că este „foarte mulţumit” de felul în care guvernul Orban gestionează criza generată de noul coronavirus, precizând că măsurile luate până acum i se par potrivite.

Același mesaj de susținere totală pentru cabinetul Orban l-a avut și după ultima moțiune de cenzură care nu a mai fost votată din lipsă de cvorum. Practic, prin susținerea totală a lui Ludovic Orban în funcția de prim ministru de către Klaus Iohannis chiar dacă a mai fost demis de două ori de Parlament, asistăm la repunerea în scenă a piesei lui Ion Luca Caragiale- „ O scrisoare pierdută”. Acum doar numai atmosfera, locul și personajele sunt schimbate dar mesajul este același din vremea lui nenea Iancu, adică de la 1884. Faptul că șeful statului îl menține în fruntea Guvernului pe Ludovic Orban deși a fost demis de Parlament, iar o serie de miniștrii au fost „aut” prin moțiunile împotriva lor, în frunte cu deja „celebrul” etern demis, dar rămas în funcție, Vasile Florin Cîțu, demonstrează că nimic nu s-a schimbat pe scena politică românească de la Caragiale până azi.

Ion Teleanu

„Sunt foarte mulţumit de felul în care Guvernul Orban gestionează această criză, măsurile care au fost luate mi se par potrivite, au venit la timp şi vreau să-mi exprim toată aprecierea pentru premierul Orban şi toţi cei care sunt efectiv implicaţi în gestionarea acestei crize”, a afirmat Klaus Iohannis,

Pe 13 noiembrie 1884, la premiera piesei „O scrisoare pierdută”, care a avut loc pe scena Teatrului Național din București, Tache Farfuridi a avut o replică remarcabilă care și astăzi este de actualitate: „Ce voie! ce voie!… Vii cu moftologìi, cu iconomìi, cu soţietăţi, cu scamatorii, ca să tragi lumea pe sfoară…”. Însă, cât timp cabinetul condus de Ludovic Orban se regăsesc o serie de miniștrii demiși prin moliune sau respinși la audieri de Parlament cum este cazului lui Cîțu, Anisie, Oros, Bode sau Alexandru ne întrebăm dacă mai are vreun rost ca aceștia să fie audiați si validați de comisiile de specialitate din Camera Deputaților si Senat. Sau dacă mai este nevoie de Parlament” Oare când au fost acești miniștrii competenți? În noiembrie 2019 sau după moțiunea de cenzură de la finele lunii august 2020? Dar, cert este un lucru și anume că parlamentarii ar trebui să revadă scena din „O scrisoare pierdută” a lui Ion Luca Caragiale, unde Tache Farfuridi face o descrierea memorabilă despre ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă și astăzi în România: „Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele… esențiale…Din aceasta dilemă nu puteți ieși…Am zis!”. Dacă totuși actualii guvernanți nu sunt familiarizați cu replicile din piesele lui Caragiale se pot consola astăzi cu câteva versuri de mare actualitate puse pe note de Victor Socaciu: „Bună ţară, rea croială/Mama ei de rânduială! / Ăia hoţi, ăştia hoţi / Mama lor la toţi! / Vin ai noştri, pleacă ai noştri, Noi rămânem tot ca proştii..

Mai multe articole...

1 COMENTARIU

  1. Cine sunt ? Oameni obișnuiți. Oameni normali. Oameni normali. Oameni obișnuiți. Oameni de zi cu zi. (Nu, nu melodia al cărei refren este probabil blocat în capul tău, preluat chiar acum de pe youtube .) Vorbim despre: Masele. Sarea pământului. Clasa muncitoare. În general, sunt o grămadă delicată. Sunt derutați de dezbateri despre identitate. chiar nu le plac pronumele politicienilor.
    Acești oameni sunt cheia succesului oricărei revoluții, dar nu au ambiție revoluționară. Ei doresc doar să hrănească pământul cu sudoarea frunții și al sprâncenelor și să câștige un salariu echitabil pentru munca lor. Sunt oameni simpli cu un apetit umil pentru o lume delimitată de două sexe clare, Masculin și Feminin care formează marea Familie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole