UPDATE: Judecătorii decid dacă îl arestează preventiv pe Călin Georgescu. Fostul candidat la prezidențiale a refuzat să dea declarații

Călin Georgescu a ales din nou tăcerea, de această dată chiar în fața judecătorului. DIICOT cere arestarea preventivă a fostului candidat la prezidențiale și a lui Ionel Rusen, pentru o perioadă de 30 de zile, la Tribunalul București. Georgescu și omul de afaceri au refuzat să dea declarații, exact ca la audierile precedente de la DIICOT.

DIICOT cere arestarea preventivă, Georgescu și Rusen tac

Reținerea celor doi bărbați a avut loc luni după-amiază. Ulterior, anchetatorii DIICOT au dus propunerea de arestare preventivă în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București.

Judecătorul Vlad Andrieș a deschis dezbaterile pe marginea propunerii. Potrivit unor surse judiciare citate de Gândul, magistratul i-a întrebat pe cei doi dacă doresc să dea declarații despre aspectele semnalate de procurori.

Georgescu și Rusen ar fi refuzat să explice prezența lor în mecanismul pretins infracțional descris de anchetatori. Așa cum au procedat și la audierile de la DIICOT, cei doi au optat pentru dreptul la tăcere.

ACTUALITATE

Gigi Becali, scenariu dur pentru viitorul lui George Simion: „Îl vor extrage de acolo. Nu își permit serviciile să ajungă să conducă România”

ACTUALITATE

Nicușor Dan, reacție de la New York după reținerea lui Călin Georgescu

Procurorii cer arestarea invocând riscul ca cei doi să fugă din țară

Potrivit surselor judiciare, unul dintre argumentele centrale ale cererii de arestare este pericolul ca inculpații să se sustragă anchetei. Procurorii susțin că Georgescu ar fi avut cunoștință despre existența dosarului DIICOT cu mult înainte de reținere.

Din comunicările interceptate în mașina lui Rusen, un Nissan Qashqai, ar reieși că Georgescu aprecia că ancheta se află într-o stare de „adormire” și că ar fi primit un „feedback” potrivit căruia „nu ar fi nicio probă” împotriva sa.

Perchezițiile efectuate pe 21 septembrie 2026 au scos la iveală, potrivit anchetatorilor, două dispozitive de bruiaj electronic, cunoscute drept jammere, găsite în mașina lui Georgescu. Procurorii susțin că acestea ar fi fost folosite pentru a contracara supravegherea tehnică a autorităților.

Ancheta mai arată că, în mai 2025, Georgescu și-ar fi procurat documente de călătorie suspectate a fi false, printre care un pașaport cu mențiunea „diplomatic passport”, emis pe numele său de o entitate din Malta, valabil între 2025 și 2030, în care apărea drept „senator”. Potrivit DIICOT, inculpatul ar fi intenționat să obțină azil politic în Italia atât pentru el, cât și pentru Rusen, pe care l-ar fi numit „băieții ăștia ai mei”, și ar fi vrut să cumpere, prin intermediul acestuia, un imobil în Italia, indiferent de costuri, pentru a intra sub jurisdicția italiană.

Anchetatorii detaliază schema de înșelăciune de peste un milion de euro

Georgescu și Rusen sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fapte pedepsite cu peste cinci ani de închisoare. Potrivit anchetei, grupul ar fi activat între octombrie 2021 și octombrie 2023.

Procurorii susțin că, începând din septembrie 2021, la întâlniri organizate în București, Câmpulung Muscel și ulterior la Londra, Georgescu, Rusen și italianul Massimiliano Arena l-ar fi convins pe antreprenorul Leu Răzvan-Liviu că poate obține o finanțare de șase milioane de euro printr-o bancă despre care au susținut că funcționează în Marea Britanie. Banca avea însă sediul în Uniunea Comorelor.

Sub pretextul unei garanții, omul de afaceri a transferat 2.500 și apoi 1.000.000 de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis o majorare a creditării la 15 milioane de euro.

Cine este Massimiliano Arena, al treilea inculpat din dosar

Al treilea suspect din dosar, italianul Massimiliano Arena, urmează să fie citat pentru a i se aduce la cunoștință calitatea de suspect. Potrivit unor investigații jurnalistice din Italia, compania sa, Wealth Bank Capital LLC, nu a fost autorizată de Banca Italiei, ci a folosit o licență emisă de o autoritate financiară din insula Mwali, parte a arhipelagului Comorelor.

„Investigația italiană arăta că problema nu era limitată la existența unei entități offshore. Mai mulți clienți ai structurilor asociate lui Arena susțineau că banii depuși în aceste conturi au rămas blocați. Un antreprenor italian reclama pierderea a peste 750.000 de euro”, scrie Economedia.

Potrivit Actualității Prahovene, Arena și asociații săi au fost puși sub acuzare în Sicilia, în 2023, pentru apartenență la un grup criminal transnațional care oferea servicii financiare ilegale. Italianul lucrase anterior în grupul bancar Bandenia, desființat în Spania și anchetat pentru spălare de bani în 2017, caz documentat de OCCRP.