Cânepa, sora cea bună a canabisului

Specialiștii spun că are o grămadă de proprietăți și aduce o mulțime de beneficii. Ca să nu zicem direct, pe românește, că poate fi, dincolo de toate, aducătoare și de bani buni la buget.

Fie el al Statului, al asociațiilor agricole, al particularilor, al oricui se apucă s-o cultive. Însă, asta ipotetic. Căci, practic, din cauză că nu mai sunt plantații, ca pe vremuri, nimic din cele înșirate nu poate să se materializeze.

Vorbim despre cânepă. Sora bună a canabisului, plantată la noi vreo două mii de ani. Și care, deși se vădește a fi o adevărată mină de aur în multe privințe și-n multe sectoare, a dispărut, la nivel de Europă, din structura culturilor. Pentru că i s-au pus în cârcă toate păcatele drogului care face ravagii prin lume.

Cânepa, tratată ca un opiaceu

Cânepa, care a ajuns pe plaiurile noastre din îndepărtata Chină și a fost, pentru civilizațiile vechi, sursă de hrană și de îmbrăcăminte, este o plantă tehnică, din neam cu inul și cu bumbacul și, până în anii ’90, era nu doar cultivată, dar și apreciată pentru proprietățile ei.

Țăranii aveau plantații mari cu cânepă. Pe care o cultivau pentru toate lucrurile bune pe care le aducea în viața lor. Nu necesita muncă multă, ca porumbul, de exemplu, care avea nevoie de două, trei sape pe an.

După ce era culeasă manual, cânepa era legată în snopi, lăsată la uscat, pusă la topit, spălată, meliţată, dărăcită, făcută fuioare, toarsă, apoi băgată la țesut, în război, de unde se scoteau haine, ștergare, macate, carpete, în funcție de priceperea gospodinei.

Deși, vreo 12.000 de ani a fost, să zic așa, de căpătâi în lume, cunoscută nu ca drog, ci doar ca plantă minune, a fost trecută pe linie moartă în câțiva ani. Asta pentru că au început să primeze fibrele sintetice, dar și pentru că legislaţia n-a fost în stare să facă o diferență între cânepă și canabis.

Cânepa îi e soră bună canabisului, dar nu e deloc același lucru. Statisticile arată că, până în 1990, România ocupa primul loc în Europa şi locul patru în lume, având 56.000 ha cultivate cu cânepă. Însă, cânepa, la nivel mondial, a început să fie interzisă încă din anii ’60, când s-a declanșat chestiunea de a fi tratată ca un opiaceu și nu s-au mai luat în calcul proprietățile ei.

Probabil, puțină lume știe, dar, după dezastrul produs de accidentul nuclear de la Cernobîl, cânepa a fost cea care a decontaminat solul, așa că a fost plantată pe suprafețe mari și pentru mai mult timp. Pentru că, da, cânepa este o plantă ușor de cultivat, care crește repede, care e rezistentă la secetă, care suprimă buruienile, care îmbunătățește structura solului și care produce cantități mari de oxigen.

În numai câțiva ani după revoluție, s-a ajuns – vorbim despre țara noastră, însă, nici la nivel mondial nu se mai cultivă cine știe ce și cât – la mai puțin de 300 hectare pe care se plantează cânepă. Specialiștii spun că ar trebui reluată cultivarea cânepei, pentru că, în primul rând, are un foarte mare și important potenţial economic.

Cânepă versus canabis

Cânepa face parte din genul Cannabis, familia Cannabaceae și sunt cunoscute 3 specii; Cannabis indica, Cannabis sativa și Cannabis ruderalis. Iar noi, aici, în text, facem referire la planta de canabis care nu conține THC, tetrahidrocannabinol și n-are legătură cu drogurile.

În România, se cultivă canabis sativa, o cânepă înaltă, cu fibră foarte fină și subțire, utilizată de vreo două mii de ani. Are frunze dinţate pe margine și flori mici, verzui. I se spune, nu fără temei, planta minune, căci de la ea nu se aruncă nimic, se folosește totul, inclusiv rădăcinile și pleava.

Și, nu! Cânepa de la noi, deși e sora bună a canabisului, nu face rău. 20-25% din plantă este fibră pentru fuior, puzderia, frunzele, câlţii, seminţele constituie materia primă pentru plăci presate pentru construcţii, pâslă pentru izolaţii termice şi fonice în construcţii şi automobile, brichete pentru foc, aşternut pentru animale, seminţe pentru păsări, cosmetice (şampoane, săpunuri), medicamente (ceaiuri, unguente), alimente (ulei, bere), compost pentru cultura ciupercilor Pleurotus, sfoară de balotat, saci pentru ambalaje etc.

Până şi hârtia poate fi produsă din cânepă! Agricultorii iubeau această plantă pentru că un teren cultivat cu cânepă stârpea buruienile şi insectele, îmbogăţea pământul cu fosfor şi pregătea terenul pentru alte culturi. În plus, nu necesită lucrări de tratare şi îngrijire în timpul vegetaţiei.

Specialiştii din agricultură se împart în două tabere, când e vorba despre cultivarea cânepei. Unii care se tem că aceasta e pe cale de dispariție și alții care consideră că planta nu se află în pericol de a dispărea.

În Europa, cânepa este solicitată atât pentru seminţe, cât şi pentru fibre, dar este cultivată pe suprafeţe reduse. Aceiași cunoscători într-ale cânepei spun că multe produse naturale, sănătoase, la mare căutare în zilele noastre ar putea să se facă din cânepă. Practic, spun ei, cânepa este mai profitabilă chiar decât grâul și decât porumbul.

Și Statul ar trebuie să sprijine cultivatorii, acordând subvenții în bani și semințe. Uniunea Europeană are un program special pentru culturile de in şi cânepă. Cânepă bună, cum am zis, care nu are nimic de-a face cu canabisul.

Beneficii ale cânepei

Deși e socotită, cum am zis, planta minune, de la ea nearuncând-se nimic, cânepa este, pe mai departe, ignorată. Cu voie, fără, cine știe, cânepa este confundată cu canabisul. Deși, una-i una și alta-i alta! Dar să vedem cam la ce-ar fi ea bună.

Se folosește de la fabricarea banalei funii, până în industria cosmetică sau auto. După ce terenul a fost cultivat cu cânepă, buruienile sunt sufocate și anul următor, când poate fi cultivat cu cereale. Cantitatea de îngrăşământ chimic necesară unei producţii bune este mult mai mică decât la alte culturi.

Din seminţe se produce bere, ulei pentru industria vopselelor, ulei de masă şi margarină. Partea lemnoasă, care rămâne după prelucrarea primară, poate fi folosită la fabricarea hârtiei, a zahărului de lemn, a plăcilor prefabricate şi chiar a unui combustibil solid cu mare putere calorică, iar din frunze se fac medicamente şi ceaiuri medicinale.

Fibrele din cânepă pot înlocui fibra de sticlă în unele componente din industria auto. Hainele din fibră de cânepă sunt naturale, călduroase și ecologice. Un hectar de cânepă dă la fel de mult oxigen ca 25 de hectare de pădure.

Plantațiile de cânepă purifică aerul. Și, cum am spus, cânepa e chiar „răzuitor” de radiații. Produsele textile din cânepă depășesc ca proprietăți chiar și produsele din țesătură de in. Semințele de cânepă au valoare proteică foarte mare. În plus, conțin doi acizi grași care nu se găsesc nicăieri în natură.

Să înființezi o plantație de cânepă nu este costisitor. Produsele din plastic pot fi fabricate din cânepă, plasticul din cânepă fiind ecologic și complet biodegradabil. Cânepa poate fi folosită și pentru izolarea clădirilor, este durabilă, ieftină și flexibilă. Săpunurile și produsele cosmetice din cânepă sunt, de asemenea, ecologice. Ca să nu mai vorbim despre toate beneficiile în industria de medicamente.

Sămânţa de cânepă se utilizează direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special a celor exotice: papagali, canari, păuni etc.).Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează pentru hrana păsărilor de curte, a viţeilor, a cailor, a oilor, a peştilor.

O cantitate de 600 g de turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. Pleava rezultată din culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 tone de pleavă de cânepă echivalează cu 40 de tone de gunoi de grajd.

Uleiul de cânepă

Să luăm numai un produs realizat din cânepă. Uleiul de cânepă, să zicem. Care a început să fie mai cunoscut în vremea din urmă și care, în opinia cunoscătorilor, rivalizează cu uleiul de măsline.

Se obţine prin presarea la rece a seminţelor de cânepă. Și este o resursă alimentară ideală de acizi graşi Omega-6 şi Omega-3. Dar, nu e doar atât. Uleiul de cânepă reduce colesterolul, este bun pentru diabetici, se folosește cu succes în dermatite, îmbunătățește sistemul imunitar, reglează flora intestinală, menţine sănătatea sistemului nervos, menţine frumuseţea picioarelor, este folosit de vegetarieni, este utilizat cu succes în problemele cardiovasculare.

Și mai avem beneficii de-ale acestui produs din cânepă. Cânepă care, cum am tot spus, e doar soră bună cu canabisul, nu nocivă ca el. Uleiul de cânepă este util și în echilibrul hormonal. Este antiinflamator și antiartritic.

Cum se consumă? În afară de faptul când e realizat sub formă de capsule ori se aplică pe vreun loc dureros. Păi, se pune în salate, la paste, la cartofi copți, la supe, la orez cu legume, la hummus, la sosuri, la smoothie-uri. Și la ce mai credem noi că ar merge.

Totuși, uleiul de cânepă are și câteva contraindicații și efecte adverse. Ele apar mai ales la persoanele care urmează un tratament medical sau au o anumită sensibilitate. Pot apărea psihoză, amețeli, anxietate, uscăciunea gurii, stare de vomă, diaree, schimbări ale apetitului, balonare crampe abdominale. De aceea, trebuie consumat cu moderație.

Femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite uleiul de cânepă. Însă, chiar și cu aceste contraindicații, cânepa, sora bună a canabisului, este socotită planta minune a naturii.