Caracatița uriașă de interese și controversele disputei dintre Damen Shipyards Group Olanda și România privind Șantierul Naval Mangalia

Documentul exploziv privind litigiul dintre Damen Shipyards Group și statul român privind Șantierul Naval Mangalia, ajuns săptămâna trecută pe masa Guvernului și a principalelor instituții de forță ale României, scoate în evidență o uriașă caracatiță de interese extrem de păguboase pentru economia țării noastre.

PUTEREA a semnalat recent că vânzarea surprinzătoare a Șantierului Naval Mangalia către un mare investitor german, care în realitate este o firmă de apartamente din Mediaș, este opera a doi miniștri USR, Irineu Darău și Radu Miruță.

Vezi și: Vânzarea Șantierul Naval Mangalia către o firmă din Mediaș cu un singur angajat, ultimul tun uriaș regizat de miniștrii USR Radu Miruță și Irineu Darău

Dar PUTEREA va prezenta în exclusivitate principalele aspecte ale disputei internaționale dintre Damen Shipyards Group și statul român privind Șantierul Naval Mangalia, care au condus la vânzarea, cu mare scandal, a acestei investiții strategice a României.

„Declanșatorul direct și incontestabil al prăbușirii parteneriatului Damen-România a fost adoptarea Legii 187/2023”

Situația Damen în România reprezintă un studiu de caz elocvent al pericolelor interferenței politice în acordurile comerciale, al complexității parteneriatelor public-private și al consecințelor de anvergură ale unei rupturi de încredere între investitori și statele gazdă.

Declanșatorul direct și incontestabil al prăbușirii parteneriatului Damen-România a fost adoptarea Legii 187/2023 de către Parlamentul român, care a intrat în vigoare în iunie 2023. Acest act legislativ a modificat fundamental cadrul legal care reglementează întreprinderile de stat (ÎS) din România, modificând în mod specific Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 109/2011. Impactul critic al Legii 187/2023 asupra parteneriatului Damen-Mangalia provine din aplicarea sa generală la toate întreprinderile de stat. Acordul din 2018 care a permis Damen să mențină controlul operațional și managerial al șantierului naval Mangalia, în ciuda faptului că era acționar minoritar (49%), s-a bazat pe o excepție legală specifică acordată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 73/2018. Legea 187/2023 a eliminat efectiv această excepție, anulând astfel baza legală pentru drepturile de management ale Damen.

Această modificare legislativă, deși prezentată ca o mișcare către o mai bună guvernanță și aliniere la OCDE, a fost percepută de Damen ca o încălcare unilaterală a acordului fundamental care a făcut posibilă investiția lor în Mangalia. Compania susține că, fără controlul operațional garantat, întreaga premisă a parteneriatului și a investiției lor a fost subminată, lăsându-i fără altă opțiune decât să rezilieze acordul și să caute despăgubiri legale.

„Florin Spătaru a fost director atât la Damen Galați, cât și la Damen Mangalia înainte de a deveni ministru al Economiei”

Din analiza acestei informări către autoritățile de forță ale statului român reiese că Florin Spătaru, fost ministru al Economiei, a avut un rol-cheie în afacerea Damen. Rolul său este deosebit de notabil, deoarece a fost director atât la Damen Galați, cât și la Damen Mangalia înainte de a deveni ministru al Economiei în 2021. În ianuarie 2023, înainte ca disputa să izbucnească pe deplin, el a declarat public că guvernul nu va accepta restructurarea forței de muncă la Mangalia și că șantierul naval trebuie să devină profitabil până în 2024, afirmând drepturile statului ca acționar majoritar.

„Decizia unilaterală a statului de a revoca acel act a distrus fundamentul parteneriatului”

Pentru Damen, problema centrală a afacerii de la Șantierul Naval Damen Mangalia este o încălcare a contractului și a încrederii. Damen susține că a acceptat structura unică de proprietate 49/51 doar pentru că i s-a garantat controlul operațional printr-un act legal specific.

Decizia unilaterală a statului de a revoca acel act a distrus fundamentul parteneriatului. Damen susține că a avertizat autoritățile române cu privire la impactul noii legi înainte de adoptarea acesteia și a solicitat o soluție, dar nu a primit niciun răspuns.

„Statul a acuzat Damen de abateri financiare, susținând că societatea olandeză a umflat artificial datoria șantierului naval prin contractarea propriilor filiale pentru servicii”

Poziția statului este că își actualiza legislația națională pentru a îndeplini standardele internaționale și a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Amendamentul nu a vizat în mod specific Damen, ci a făcut parte dintr-o reformă mai amplă. Mai recent, statul a acuzat Damen de abateri financiare, susținând că societatea olandeză a umflat artificial datoria șantierului naval prin contractarea propriilor filiale pentru servicii, ducând la falimentul șantierului.

Ofensiva legală a Damen a început cu o notificare formală de încălcare a contractului către statul român în iulie 2023, în urma adoptării Legii 187/2023. Când această notificare a rămas, conform rapoartelor, fără răspuns, Damen a escaladat problema prin inițierea procedurilor de arbitraj internațional împotriva României la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena în aprilie 2024.

Damen solicită despăgubiri de aproximativ 500 de milioane de euro

Compania solicită despăgubiri substanțiale, rapoartele indicând o cerere de aproximativ 500 de milioane de euro. Această cifră este înțeleasă a acoperi nu numai daunele pentru presupusa încălcare a contractului, ci și rambursarea împrumuturilor semnificative pe care Damen le acordase șantierului naval Mangalia. Într-adevăr, un element crucial al poziției financiare a Damen este rolul său de cel mai mare creditor al șantierului naval.

De la preluarea managementului în 2018, companiile din Grupul Damen acordaseră împrumuturi în valoare totală de aproximativ 160 de milioane de euro șantierului naval Mangalia pentru a-i susține operațiunile și a facilita eforturile de modernizare. Aceste împrumuturi au fost critice pentru menținerea șantierului naval pe linia de plutire în timpul fazelor inițiale de tranziție și restructurare. Când șantierul naval s-a confruntat cu dificultăți financiare tot mai mari și parteneriatul s-a dizolvat, Damen a depus o cerere de faliment împotriva companiei mixte în mai 2024, invocând aceste împrumuturi restante.

Această acțiune a dus la deschiderea oficială a procedurilor de insolvență pentru Damen Shipyards Mangalia de către o instanță română din Constanța în iunie 2024. În total, creditorii, predominant entități din Grupul Damen, revendică aproape 400 de milioane de euro de la șantierul naval acum insolvent.

Strategia Damen pare a fi dublă: căutarea de despăgubiri pentru presupusa încălcare a contractului prin arbitraj internațional și încercarea de a-și recupera investițiile și împrumuturile prin procesul de insolvență, unde deține o poziție dominantă ca creditor.

România a acuzat oficial Damen de deturnare a 55 de milioane de euro prin „operațiuni ilegale, orchestrate”

Statul român a respins vehement pretențiile Damen și a lansat o contraofensivă, acuzând constructorul naval olandez de orchestrarea deliberată a colapsului financiar al șantierului naval. În iulie 2025, au apărut detalii din documentele de faliment în care statul român a acuzat oficial Damen de deturnare de 55 de milioane de euro prin „operațiuni ilegale, orchestrate”. Nucleul acestei acuzații este că Damen ar fi canalizat aceste milioane de la șantierul naval Mangalia în propriile sale conturi prin contractarea filialelor sale pentru diverse servicii – cum ar fi „managementul documentelor”, „servicii IT și HR” și alte servicii administrative – la prețuri umflate.

Statul susține că aceste tranzacții au creat o datorie „fictivă”, înrăutățind artificial sănătatea financiară a șantierului naval și împingându-l în cele din urmă la faliment.

Potrivit autorităților române, puțină muncă reală, proporțională cu aceste acuzații, a fost efectuată, sugerând o schemă deliberată de extragere a fondurilor și apoi de poziționare a Damen ca cel mai mare creditor în procedurile de insolvență ulterioare

Examinare Suplimentară a Acuzațiilor de Deturnare de Fonduri: Alegația Datoriei „Fictive”

Acuzația statului român de deturnare de 55 de milioane de euro împotriva Damen este un aspect central și extrem de controversat al disputei în curs. Această acuzație, care a apărut din documentele de faliment, susține că Damen a umflat deliberat datoria șantierului naval printr-o serie de „operațiuni ilegale, orchestrate” care implică propriile sale filiale.

Controversa facturării intercompanii pentru servicii

Acuzația privind facturarea intercompanii pentru servicii se învârte în jurul serviciilor precum „managementul documentelor”, „servicii IT și HR” și diverse taxe de consultanță, presupus facturate de filialele Damen (raportate a fi situate în Polonia, Olanda și Galați) către șantierul naval Mangalia. Autoritățile române susțin că aceste servicii fie nu au fost prestate în mod real, fie au fost supraevaluate semnificativ, fie nu au fost justificate de nevoile și activitățile reale ale șantierului naval Mangalia. Implicația este că aceste tranzacții au servit la sifonarea fondurilor din societatea mixtă și în structura corporativă mai largă a Damen.

Lipsa transparenței

Conform documentelor oficiale depuse în instanță de compania de stat română Șantierul Naval 2 Mai SA (partenerul statului în JV), Damen ar fi eșuat să furnizeze o justificare adecvată pentru prestarea acestor servicii sau să demonstreze valoarea reală a sumelor facturate.

Această lipsă de transparență este un punct cheie de dispută, sugerând o obstrucționare deliberată a fluxurilor financiare.

ANAF: „Operațiuni inter-companii încalcă regulile de prețuri de transfer”

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) ar fi susținut în instanță că aceste operațiuni inter-companii încalcă regulile de prețuri de transfer. Reglementările privind prețurile de transfer sunt concepute pentru a împiedica corporațiile multinaționale să manipuleze prețurile tranzacțiilor dintre propriile entități pentru a transfera profiturile către jurisdicții cu impozite mai mici sau pentru a umfla artificial costurile într-o entitate. Dacă se dovedește, astfel de încălcări ar conferi o greutate semnificativă pretențiilor statului de abateri financiare.

România susține că prin acumularea acestor datorii „fictive”, Damen s-a poziționat strategic ca cel mai mare creditor al șantierului naval Mangalia

Statul român susține în continuare că, prin acumularea acestor datorii „fictive”, Damen s-a poziționat strategic ca cel mai mare creditor al șantierului naval Mangalia. Acest lucru a permis Damen să controleze o parte semnificativă din datoriile declarate ale șantierului naval (raportate a fi peste 90% din total, în valoare de 173 de milioane de euro la momentul cererii de faliment). Această poziție ar acorda Damen o influență considerabilă în procedurile de insolvență, permițându-i potențial să dicteze termenii de restructurare sau lichidare în propriul său beneficiu, exacerbând și mai mult percepția statului asupra unei scheme deliberate.

România a acuzat Damen de obstrucționarea auditului independent

Statul a indicat, de asemenea, acțiunile presupuse ale Damen în timpul procesului de insolvență ca dovadă a intenției sale. Se susține că Damen a numit propriul administrator judiciar care a refuzat apoi să verifice contractele suspecte și a blocat formarea unui comitet de audit independent. Această presupusă reconstrucționare, în ciuda insistenței ANAF asupra unui astfel de comitet, având în vedere cei aproape 200 de creditori implicați, întărește narațiunea statului despre o mușamalizare.

Damen a negat în mod constant toate acuzațiile de abateri, afirmând că nu a încălcat niciodată nicio regulă și că conturile șantierului naval au fost supuse auditurilor anuale. Compania susține că împrumuturile acordate au fost legitime și necesare pentru a menține șantierul naval în dificultate pe linia de plutire și că serviciile prestate de filialele sale au fost o practică standard și la prețuri corecte.

Damen atribuie dificultățile financiare ale șantierului naval condițiilor dificile de piață și eșecului statului român de a respecta acordul de management inițial.

„Disputa privind șantierul naval Mangalia și prăbușirea ulterioară a parteneriatului Damen au avut repercusiuni geopolitice și strategice profunde pentru România”

Decizia Damen de a iniția arbitraj internațional împotriva statului român la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena (VIAC) marchează o fază critică în dispută. Această mișcare subliniază gravitatea conflictului și convingerea Damen că statul român și-a încălcat fundamental obligațiile contractuale. Este important de reținut că procedurile de arbitraj internațional sunt de obicei confidențiale.

Prin urmare, detaliile specifice ale argumentelor legale, dovezile prezentate și progresul cazului nu sunt divulgate public. Informațiile disponibile publicului sunt, în general, limitate la declarațiile oficiale ale părților implicate sau la scurgeri către mass-media. Rezultatul acestui arbitraj va avea implicații semnificative atât pentru reputația Damen și pretențiile sale financiare, cât și pentru poziția României ca destinație de investiții și capacitatea sa de a gestiona active strategice de stat. Disputa privind șantierul naval Mangalia și prăbușirea ulterioară a parteneriatului cu Damen au avut repercusiuni geopolitice și strategice profunde pentru România, afectând semnificativ capacitățile sale de apărare navală și rolul său în cadrul NATO, în special în regiunea volatilă a Mării Negre.

„Eșecul de a achiziționa noi corvete înseamnă că România nu dispune de platforme esențiale pentru supravegherea maritimă”

Pe lângă problemele de securitate maritimă ale României, țara s-a confruntat simultan cu eșecul complet al programului său emblematic de modernizare navală. În 2019, România acordase un contract substanțial de 1,2 miliarde de euro către Naval Group din Franța, în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța din România, pentru construirea a patru corvete multi-misiune Gowind avansate. Acest program era menit să fie piatra de temelie a eforturilor de modernizare a Marinei Române, înlocuind navele învechite din epoca sovietică și consolidându-și prezența în Marea Neagră.

Damen, fiind pe locul doi la licitație, contestase inițial atribuirea, dar apelurile sale au fost în cele din urmă respinse.

Cu toate acestea, contractul Gowind a fost afectat de ani de întârzieri, dezacorduri privind costurile în creștere și un eșec în finalizarea clauzelor contractuale cheie între Naval Group și partenerul său român. Frustrat de lipsa de progres și de cererile financiare în creștere, Ministerul Apărării Naționale al României a anulat oficial întregul contract în august 2023. Această decizie a reprezentat o lovitură severă pentru achizițiile de apărare ale României, lăsând țara fără activele navale moderne necesare urgent. Guvernul a declarat explicit că nu avea flexibilitatea bugetară de a oferi contractul celui de-al doilea clasat, Damen, după anulare.

Eșecul de a achiziționa noi corvete înseamnă că România nu dispune de platforme esențiale pentru supravegherea maritimă, războiul antisubmarin și lupta de suprafață, toate cruciale pentru protejarea apelor sale teritoriale, a liniilor de comunicație maritime și a intereselor economice, cum ar fi proiectul vital de gaze offshore Neptun Deep.

Ce investitori străini sunt interesați de preluarea Șantierului Naval Damen Mangalia

Documentul ajuns pe masa autorităților române menționează și faptul că doi mari investitori străini sunt interesați de preluarea Șantierului Naval Damen Mangalia. Este vorba de Grupul Mediterranean Shipping Company (MSC) din Italia și compania turcă Desan.

Grupul Mediterranean Shipping Company (MSC), unul dintre cei mai mari operatori de transport maritim și logistică din lume, și-a exprimat un interes puternic pentru preluarea șantierului naval Damen Mangalia. Conform rapoartelor din presa românească și internațională, MSC a notificat guvernul român cu privire la dorința sa de a prelua managementul șantierului. Acest interes este susținut de o scrisoare din 20 aprilie 2025, adresată unor înalți oficiali români de către Prabhat Jha, CEO al MSC Shipmanagement Limited, în care se subliniază nevoia strategică a MSC de a-și consolida capacitățile de construcție navală pentru nave de croazieră și Ro-Ro, care sunt în prezent concentrate în Asia și Europa. MSC intenționează să utilizeze facilitățile Mangalia pentru construcția de nave de croazieră, remorchere și nave Ro-Ro.

Demersurile MSC sunt concrete, implicând comunicări directe cu guvernul român și o viziune clară pentru utilizarea șantierului.

Interesul MSC nu este singular. Compania turcă Desan a inițiat, de asemenea, negocieri cu autoritățile române pentru a utiliza capacitățile de producție și forța de muncă a șantierului naval Mangalia. Rapoartele sugerează că Desan propune închirierea facilităților șantierului de la guvern și angajarea forței de muncă. Această concurență subliniază atractivitatea strategică a șantierului, în ciuda situației sale actuale de insolvență, și indică o piață activă pentru un operator. Ministerul Economiei din România a fost în negocieri avansate cu un investitor interesat să preia șantierul, cu scopul de a menține activitatea economică și locurile de muncă.