Carburanți mai ieftini în ziua alegerilor. Ce preț au azi benzina și motorina

Ziua de vineri, 4 mai 2025, aduce o veste bună pentru șoferii din România: prețurile la carburanți au înregistrat o scădere semnificativă, de până la 6 bani pe litru, comparativ cu ziua precedentă. Atât benzina, cât și motorina sunt acum mai accesibile, o evoluție apreciată mai ales de cei care urmează să pornească în mini-vacanțe sau călătorii de weekend.

Ce înseamnă această scădere la carburanți

Concret, benzina standard se vinde la prețuri cuprinse între 6,79 și 6,94 lei pe litru, în timp ce varianta premium variază între 7,39 și 7,66 lei pe litru. Motorina standard costă între 7,02 și 7,11 lei/litru, iar motorina premium între 7,39 și 7,68 lei/litru. De asemenea, GPL-ul rămâne constant, cu un preț care oscilează între 3,43 și 3,63 lei/litru.

Această scădere de preț vine într-un context internațional marcat de o tendință descendentă a cotațiilor petrolului, un factor decisiv pentru tarifele de la pompă.

Pentru consumatorii români, prețuri mai mici la combustibil înseamnă automat o reducere a costurilor de transport, fie că este vorba de drumuri personale sau activități economice dependente de logistică. Într-o perioadă în care inflația afectează bugetele gospodăriilor, astfel de scăderi reprezintă o gură de aer proaspăt.

08:14, 21.04.2025 • ECONOMIE

Scade producția de țiței a României și cresc importurile: tendință îngrijorătoare în sectorul energetic

13:32, 10.04.2025 • ECONOMIE

China nu va mai avea nevoie de petrolul rusesc: descoperire uriașă

Totuși, dincolo de beneficiile locale, scăderea prețului petrolului are implicații mult mai largi pe scena economică globală. Țările exportatoare de petrol, care își bazează o mare parte a economiei pe aceste resurse, resimt deja impactul negativ.

Petrolul, tot mai ieftin: semnalul unei economii globale în dezechilibru

Potrivit unei analize publicate de New York Times, prețul petrolului a ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimii patru ani, un indicator care alimentează îngrijorări serioase în rândul analiștilor economici. Expertul Gregory Brew, specializat în geopolitica resurselor energetice, a explicat că această scădere bruscă semnalează o posibilă recesiune globală sau cel puțin o reducere accentuată a cererii de energie în lunile următoare.

Această volatilitate extremă reflectă nu doar dezechilibrele pieței, ci și tensiunile geopolitice, riscul unor războaie comerciale și lipsa de predictibilitate în relațiile internaționale.

Țările producătoare de petrol, față în față cu criza

Statele producătoare de petrol se împart în două categorii distincte: cele care au rezerve financiare solide și pot absorbi șocul, și cele care depind masiv de exporturile de țiței și care se confruntă deja cu crize interne.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, de exemplu, pot recurge la fonduri suverane sau împrumuturi externe pentru a menține stabilitatea. În aceste state, guvernele au resursele necesare pentru a susține temporar economiile, chiar și în condiții nefavorabile.

Pe de altă parte, țări ca Iran și Irak se află într-o poziție fragilă. Iranul, supus sancțiunilor internaționale, are opțiuni limitate pentru vânzarea petrolului, ceea ce reduce drastic veniturile. Irakului, unde peste 80% din bugetul guvernamental provine din petrol, i-ar putea fi imposibil să-și plătească angajații din sectorul public în cazul continuării trendului descendent.

Alte state precum Libia, Nigeria și Venezuela sunt deosebit de vulnerabile. În Libia, lupta pentru controlul veniturilor din petrol riscă să alimenteze conflicte între cele două guverne rivale. Nigeria, dependentă de subvențiile energetice, ar putea întâmpina dificultăți în menținerea stabilității sociale. Iar Venezuela, deja afectată de un colaps economic profund, mizează pe sprijinul Rusiei și Iranului pentru a limita impactul.

În ceea ce privește Rusia, statul rămâne dependent în mare măsură de exporturile de energie. Aproximativ o treime din bugetul federal este asigurat prin vânzările de petrol și gaze. În ultimul an, Moscova a reușit să mențină echilibrul financiar datorită contractelor cu China și India, însă o scădere accentuată a prețurilor ar putea pune în dificultate finanțarea războiului din Ucraina și alte cheltuieli strategice.