Care este economia ce s-a descurcat cel mai bine în 2023

Publicat: 29 dec. 2023, 11:30, de Cristian Matache, în Internațional , ? cititori
Care este economia ce s-a descurcat cel mai bine în 2023

Economia României nu intră în cele 35 luate în seamă de The Economist atunci când a făcut topul acelora care s-au descurcat cel mai bine.

Aproape toată lumea se aștepta ca economia lumii să sufere o recesiune în 2023, deoarece bancherii centrali au crescut ratele dobânzilor pentru a reduce inflația. Consensul a fost greșit. PIB-ul global a crescut probabil cu 3%. Piețele muncii au rezistat. Inflația este în scădere. Bursele au crescut cu 20%.

Dar această performanță agregată ascunde o mare variație. The Economist a compilat date privind cinci indicatori – inflația, „amplitudinea inflației”, PIB-ul, locurile de muncă și performanța bursieră – pentru 35 de țări în mare parte bogate. Acestea au fost clasate în funcție de cât de bine s-au descurcat cu aceste măsuri, creând un scor general. Tabelul arată clasamentele și câteva rezultate surprinzătoare.

În fruntea topurilor, pentru al doilea an consecutiv, se află Grecia – un rezultat remarcabil pentru o economie care a fost până de curând un cuvânt de referință pentru managementul defectuos. În afară de Coreea de Sud, mulți dintre ceilalți artiști remarcabili sunt în America. Economia Statelor Unite ocupă locul al treilea. Canada și Chile nu sunt departe. Între timp, o mulțime de leneși sunt în nordul Europei, inclusiv Marea Britanie, Germania, Suedia și, în spate, Finlanda.

Abordarea creșterii prețurilor a fost marea provocare în 2023. Prima noastră măsură se referă la inflația „de bază”, care exclude componentele volatile, cum ar fi energia și alimentele, și este un bun indicator al presiunii inflaționiste subiacente. Japonia și Coreea de Sud au ținut sub control prețurile. În Elveția, prețurile de bază au crescut cu doar 1,3% de la an la an. În alte părți ale Europei, însă, multe țări se confruntă încă cu presiuni serioase. În Ungaria, inflația de bază este de 11% anual. Finlanda, care este puternic dependentă de sursele de energie rusești, se luptă și ea.

În majoritatea țărilor, inflația devine mai puțin înrădăcinată – măsurată prin „amplitudinea inflației”, o măsură care calculează ponderea articolelor în coșul prețurilor de consum, unde prețurile cresc cu mai mult de 2% de la un an la altul. Bancherii centrali din locuri precum Chile și Coreea de Sud au crescut agresiv ratele dobânzilor în 2022, mai devreme decât mulți dintre colegii lor din lumea bogată, iar acum par să culeagă beneficiile. În Coreea de Sud, amplitudinea inflației a scăzut de la 73% la 60%. Bancherii centrali din America și Canada, unde amplitudinea inflației a scăzut și mai puternic, pot lua și ei credit.

Cu toate acestea, în alte locuri, bătălia împotriva inflației nu este nici măcar aproape de a fi câștigată. Luați Australia. Inflația rămâne ferm înrădăcinată acolo, prețul a aproape 90% dintre articolele din coșul de cumpărături al unei persoane medii crescând cu peste 2% de la an la an. Mai rău, nici amplitudinea inflației nu scade. Franța și Germania au, de asemenea, probleme. La fel și economia Spaniei, unde inflația pare să devină mai înrădăcinată în timp.

Următoarele două măsuri – creșterea ocupării forței de muncă și a PIB-lui – indică măsura în care cele 35 de economii au rezultate pentru oamenii obișnuiți. Nicăieri nu s-a descurcat spectaculos de bine. În întreaga lume, creșterea productivității este slabă, limitând creșterile potențiale ale PIB=uluiPiețele forței de muncă deja strânse la începutul anului 2023 au însemnat că era puțin loc de îmbunătățire în ceea ce privește locurile de muncă.

Cu toate acestea, doar câteva țări și-au văzut de fapt PIB-ul în scădere. Irlanda a fost cea mai proastă performanță, cu o scădere de 4,1% (luați asta cu un praf de sare: sunt mari probleme cu măsurarea PIB-ul irlandez ). Estonia, o altă țară lovită de consecințele invaziei Rusiei asupra Ucrainei, s-a descurcat rău. Marea Britanie și Germania au avut, de asemenea, performanțe slabe. Germania se confruntă cu consecințele șocului prețului energiei și a concurenței în creștere din partea mașinilor chinezești importate. Economia Marii Britanii se confruntă încă cu consecințele Brexit-ului – majoritatea economiștilor se așteaptă ca țara să sufere de pe urma creșterii economice slabe în următorii ani.

America, prin contrast, s-a descurcat bine atât în ​​ceea ce privește PIB-ul, cât și ocuparea forței de muncă. A beneficiat de o producție record de energie, precum și de un stimulent fiscal generos implementat în 2020 și 2021. Este posibil ca cea mai mare economie a lumii să fi atras și alte țări. Ocuparea forței de muncă din Canada a crescut inteligent. Israelul, care consideră America drept cel mai mare partener comercial, ocupă locul al patrulea în clasamentul general, deși războiul său cu Hamas, care a început în octombrie, face perspectivele pentru 2024 profund incerte.

Ai putea crede că bursa americană, plină cu firme gata să beneficieze de revoluția inteligenței artificiale, s-ar fi descurcat bine. De fapt, ajustat pentru inflație, are o performanță medie. Bursa australiană, plină de firme de mărfuri care au reușit o scădere de la prețurile ridicate în 2022, a avut performanțe slabe. Bursa finlandeză a avut un an slab, cu prețul acțiunilor Nokia, un campion național, continuându-și declinul lung și lent. Firmele japoneze, prin contrast, se confruntă cu o renaștere. Pentru asta, mulțumiți reformelor la guvernanța corporativă, care par să dea roade în sfârșit. Bursa de valori a țării a fost una dintre cele mai performante în 2023, în creștere în termeni reali cu aproape 20%.

Dar pentru profituri glorioase ale capitalului propriu, priviți la mii de mile spre vest, spre Grecia. Acolo valoarea reală a bursei a crescut cu peste 40%. Investitorii s-au uitat din nou la companiile grecești, în timp ce guvernul implementează o serie de reforme pro-piață. Deși țara este încă mult mai săracă decât era înainte de atotputernica sa explozie de la începutul anilor 2010, FMI, cândva nemesisul Greciei, a lăudat „transformarea digitală a economiei” și „creșterea concurenței pe piață” într-o declarație recentă. În timp ce finlandezii cu performanțe slabe se pot consola în acest Crăciun înecându-și durerile singuri în lenjeria lor (sau îmbătându-se cu pantaloni, așa cum este cunoscut la nivel local), restul lumii ar trebui să ridice un pahar de ouzo acestui campion cel mai puțin probabil.