Cât costă coșul de cumpărături în Europa: România, mai scumpă decât Suedia și Spania

După un an plin de scumpiri, doi vloggeri români au decis să verifice cât costă același coș minim de cumpărături în România și alte 11 țări europene. Rezultatele sunt surprinzătoare și arată că traiul în țara noastră poate fi mai scump decât în state considerate mult mai dezvoltate economic.

România, o țară mai scumpă decât multe state europene

Vloggerii, cunoscuți sub numele de 2Hoinari, au mers personal în supermarketuri din 11 țări, achiziționând un coș identic de produse de bază și câteva alimente esențiale. În coșul lor au intrat carnea de pui, ouăle, pâinea, uleiul, zahărul, legumele, dar și detergentul de rufe. După ce au adunat bonurile finale, au realizat un clasament al prețurilor, de la cea mai scumpă la cea mai ieftină țară.

Topul prețurilor pentru coșul minim de cumpărături (în lei):

• Regatul Unit – 428 lei
• Malta – 424 lei
• Belgia – 408 lei
• Franța – 340 lei
• Bulgaria – 320 lei
• Italia – 319 lei
• România – 311 lei
• Grecia – 277 lei
• Turcia – 277 lei
• Suedia – 261 lei
• Spania – 252 lei
• Republica Moldova – 153 lei

18:07, 28.12.2025 • SOCIAL

Presa de la Budapesta: România invidiază performanțele elevilor maghiari la matematică

10:37, 27.12.2025 • ACTUALITATE

Presa maghiară scrie că „România e în stare de șoc”: Un gigant elvețian închide fabrica din Sibiu după pierderi masive

România se află la mijlocul clasamentului, însă surpriza apare atunci când este comparată cu țări dezvoltate economic. De exemplu, în Grecia același coș de cumpărături costă 277 de lei, cu 34 de lei mai puțin decât în România. Șocul a fost și mai mare în Suedia, unde în Stockholm coșul minim a costat 261 de lei, iar în Spania, la Barcelona, doar 252 de lei.

Există, însă, și țări mai scumpe decât România. Regatul Unit, Malta, Belgia și Franța înregistrează prețuri mai mari, iar Londra se situează în top, cu 428 de lei pentru același coș. Republica Moldova rămâne cea mai ieftină destinație, cu doar 153 de lei pentru produsele de bază.

România, campioană europeană la prețul energiei

România se confruntă cu cele mai ridicate creșteri ale prețului energiei electrice din Europa, potrivit Asociației Energiei Inteligente (AEI). Această situație afectează direct costurile de trai, competitivitatea industriei și atractivitatea investițională a țării.

În luna iulie 2025, analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse, România se situează pe primul loc în Europa, raportat la puterea de cumpărare. Creșterea prețurilor între iunie și iulie 2025 a fost de mai mult decât dublă față de următoarea țară europeană cu cea mai mare majorare. Dacă ne uităm strict la prețul nominal, România se clasează pe locul 10 în UE, dar când se ia în calcul puterea de cumpărare, diferența devine extrem de vizibilă.

Deși România dispune de resurse proprii de energie – gaze naturale, hidroenergie, nuclear și regenerabile – costul pentru populație rămâne ridicat. Prețul mediu al energiei raportat la puterea de cumpărare este de patru ori mai mare decât în Ungaria, unde se înregistrează cel mai mic preț comparativ cu veniturile populației.

Cauzele principale ale scumpirii energiei

Piața energetică europeană: Cotațiile pe piața comună europeană influențează prețul local, iar combustibilii fosili și cererea ridicată duc la majorări semnificative.

• Taxe și tarife de transport/distribuție: Aproximativ jumătate din factura finală reprezintă taxe și tarife, mult mai mari decât în alte state europene.
• Lipsa investițiilor în infrastructură: Rețelele vechi și pierderile tehnologice cresc costurile de mentenanță, reflectate în factură.
• Speculații și volatilitate: Liberalizarea pieței, fără instituții puternice de control, a permis fluctuații mari ale prețurilor.
• Tranziția energetică: Investițiile în surse verzi și infrastructură modernă presupun costuri inițiale ridicate, recuperate prin tarife mai mari.

Dacă această situație persistă, România riscă pierderea competitivității economice și accentuarea inegalităților sociale. Costurile mari afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la scumpirea produselor și reducerea puterii de cumpărare a populației.

În același timp, firmele românești devin mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate față de companiile din țările cu energie mai ieftină și stabilă.