Cât de democratic mai e proiectul „America First”? SUA taie aproape tot sprijinul extern pentru democrație

Publicat: 26 iun. 2025, 23:13, de Radu Caranfil, în Internațional , ? cititori
Cât de democratic mai e proiectul „America First”? SUA taie aproape tot sprijinul extern pentru democrație
orfani de democrație

La 26 iunie 2025, The Guardian a dezvăluit un fapt șocant, dar cu miros clar de repliere strategică: Biroul de Management și Buget (OMB) al administrației Trump sfătuiește Departamentul de Stat să pună lacăt pe aproape toate programele externe pro-democrație gestionate de Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL). Asta include… cam 1,3 miliarde de dolari în granturi, iar doar 2 dintre cele 391 de proiecte rămân – unul în China și altul în Yemen.

De ce acum?

Decizia se înscrie perfect în linia „America First” – dar nu cea clasică de protecționism, cât de retragere totală din misiunea civică globală. Restructurarea iminentă prevede concedieri masive (circa 3.400 de posturi la Departamentul de Stat, închidere a 300 de birouri) și „furtuni” bugetare care pot transforma DRL într-un birou alb într-un univers gol.

Apărarea democrației devine opțională – o decizie cu ecouri profunde

Conflictul intern devine evident: o curioasă luptă între Marco Rubio, favorabil păstrării unor programe, și Russell Vought, directorul OMB, care trimite cu atât mai mult la coșul de reciclare programele „răspunzătoare de sprijinirea mișcărilor democratice”. Rubiconul a fost depășit: secționăm buget, secționăm prezența și idealurile, dizolvăm exportul de democrație prin ”organizare”.

Cine pierde? Ce se poate întâmpla mai departe

Cele 391 de programe vizate nu sunt niște cifre abstracte. Acestea operau pentru a:

  • Proteja activiști pro-democrație din regimuri represive (Cuba, Venezuela etc.);
  • Susține libertatea presei, drepturile omului, împiedicarea atrocităților și transparența electorală;
  • Sprijini victimele represiunii transnaționale, cenzură online și rețele de propagandă.

Un om de ordin al Departamentului descrie impactul ca „o sprijin precum o viață întinsă, un colac de salvare în zonele de foc”. Dacă dispar aceste programe, persoanele și grupurile vulnerabile ar putea fi publice și expuse – fără apărare .

Lupta pentru democrație – sub asediu intern și extern

10 senatori democrați au cerut lui Rubio să nu permită acest masacru bugetar. Argumentul: în contextul retragerii Americii, China și Rusia sunt mai libere să modeleze zeci de țări după interesele proprii. Un studiu al Institutului German Marshall avertizează: când SUA se retrage din rolul „dansatorului principal” pe scena globală, spațiul strategic se umple de melodii autoritare.

Pe scurt: ce se pierde

Ce dispare? De ce contează?
Fonduri pentru DRL Sprijinim munca „supraviețuirii” pentru grupuri democratice.
Burlanul democrației globale Ne deconectăm de la opozițiile externe ale regimurilor autoritare.
Coerență strategică Ne pierdem în mijlocul unui peisaj global tot mai mult conectat la valori alternative.

Și acum?

  • Dacă OMB rămâne la cârmă, baza bugetară e sablată la încheieturi.
  • Dacă Rubio câștigă batalia, câteva proiecte rămân, risc de represalii, dar cel puțin unii rămân pe linia democrației.
  • Dacă se ajunge la un compromis – vor exista secțiuni sparte, iar DRL va funcționa la minimum, dar nimic urgent nu va fi adresat.

Reflecție aproape finală

Suntem martorii unei decizii care ridică întrebarea: SUA e dispusă să plătească prețul de a fi o superputere morală sau se retrage în camuflajul pragmatismului populist?

În ritmul acesta, nu doar un birou dispare – dar și o idee. Spre deosebire de trecutul rece al diplomației, acum ar putea dispărea și ultimele fibre de solidaritate democratică americană. Iar dacă „declarăm retrierea”, riscăm să lăsăm spațiul sirenele dictaturii să cânte mai puternic.

Țări la limită: cine plătește prețul tăierilor severe

Analizând datele disponibile, mai multe regiuni cruciale riscă să fie lăsate în întuneric fără sprijinul SUA:

Myanmar

  • Programe esențiale de sănătate în tabere de refugiați și centre HIV – operate sub umbrela DRL/USAID – au fost sistate. Activitatea ONG-urilor pro-democrație în zonele controlate de junta militară a fost înghețată, inclusiv adăposturi pentru activiști și colegii independente de presă.
  • Rezultatul? Criză umanitară adâncită, cu pericol real de retragere totală a barierelor de protecție pentru opoziție.

Asia de Sud-Est (Myanmar, Cambodgia, Laos, Vietnam, Indonezia, Filipine)

  • Susținerea programelor de deminare (Cambodgia, Laos) și de dezvoltare comunitară a fost oprită brusc – punând în pericol viețile civililor.
  • Filipinele și alte țări cu infrastructură fragilă (sănătate, dezastre naturale) pierd finanțări cheie chiar dacă impactul imediat s-ar putea vedea mai târziu .

Venezuela

  • ONG-uri locale care ofereau acces la știri și suport digital (inclusiv securitate informatică pentru jurnaliști și activiști) au rămas fără finanțări. Un grup a declarat că „tot ce s-a construit va fi irosit” .

Africa (Sahel, Burkina Faso, Mali, Nigeria, etc.)

  • Programe NED și DRL din Africa, orientate spre dezvoltarea instituțiilor democratice, combaterea radicalizării și sprijinirea drepturilor omului, au fost oprite. Aceasta contribuie la instabilitate și la creșterea conflictelor armate .

Belarus, Hong Kong, China, Iran

  • ONG-uri care ajutau la ocolirea cenzurii și la sprijinirea vocilor critice în regimuri autoritare – cum ar fi Open Technology Fund – și-au pierdut fondurile. Ele au fost vitale pentru susținerea securității digitale.

Yemen

  • Singurul program pro-democrație din Yemen recomandat să fie menținut rămâne sub semnul întrebării: contextul războiului civil și al crizei umanitare dă și mai multă gravitate posibilelor întreruperi .

Ce efecte imediate vom vedea?

  • Refugierea ONG-urilor democrate – fără finanțare, multe organizații urbane și regionale se vor închide, iar ceea ce supraviețuiește va lucra sub riscuri majore.
  • Adâncirea dictaturilor – fără presiune externă, regimurile autoritare pot reduce și mai mult libertatea de expresie, drepturile minorităților, și pot culege roadele lipsei de transparență.
  • Criza umanitară continentală – falimentul sistemelor de sănătate, educație, democrație locală, deminare – toate vor lăsa mii, poate milioane, în situații critice.

Context strategic: un pas înapoi deschide fronturi pentru rivali

  • China și Rusia își freacă mânuțele: spațiul abandonat de SUA devine șansa perfectă ca „modelul autoritar” să-și extindă influența .
  • În lipsa prelungită de suport occidental, contraforțele politice intră în regres, iar punțile contraregim sunt slăbite.

Deocamdată e doar o ”recomandare”…

Retragerea finanțării nu este doar un exercițiu bugetar! Este și o decizie cu repercursiuni directe: ONG-uri închise, refugiați fără sprijin, discursuri represive fără termen de comparație. 391 de programe abandonează regiuni cheie – și cine rămâne cu responsabilitatea socială și democratică?

Când „America First” devine „America Dead”, cine va mai crede că democrația globală merită investiție reală în continuare?