Cât ne costă sprijinul pentru Ucraina? Guvernul răspunde evaziv la întrebările despre banii dați și posibila recuperare

Un schimb oficial de documente între deputatul Dumitru Coarnă (S.O.S. România) și Cancelaria prim-ministrului aduce în atenție o temă tot mai prezentă în dezbaterea publică: care este prețul sprijinului acordat de România Ucrainei și dacă există șanse reale de recuperare a acestor resurse?

Deputatul Dumitru Coarnă a adresat pe 17 februarie 2025 o interpelare oficială prim-ministrului Marcel Ciolacu, solicitând clarificări privind posibilitatea ca România să recupereze ajutorul oferit Ucrainei de la declanșarea invaziei ruse, în 2022. Coarnă face referire inclusiv la contextul internațional recent, menționând declarațiile vicepreședintelui american J.D. Vance, potrivit căruia o eventuală administrație Trump ar putea solicita rambursarea sprijinului financiar acordat Ucrainei de către SUA. În acest context, deputatul ridică întrebări similare și în ceea ce privește România: dacă statul român își va recupera banii alocați și, în caz contrar, dacă aceste fonduri trebuie asumate ca „pierderi colaterale”, în paralel cu dificultățile sectorului agricol autohton.

Răspunsul oficial, semnat de Ștefan-Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-ministrului, nu oferă un angajament clar privind recuperarea fondurilor. În schimb, subliniază că sprijinul oferit Ucrainei se bazează pe considerente de securitate și solidaritate internațională, și că o parte dintre proiectele derulate aduc beneficii directe României, în special în domeniul infrastructurii și conectivității transfrontaliere.

Potrivit documentului, România susține ferm principiile ordinii internaționale bazate pe reguli și condamnă agresiunea Federației Ruse, considerând că sprijinul pentru Ucraina este și un demers pentru propria stabilitate regională. Cancelaria subliniază că anumite inițiative, deși destinate sprijinirii Ucrainei, contribuie și la dezvoltarea economică a regiunilor de graniță din România și vor permite un rol mai activ al țării în procesul de reconstrucție post-conflict.

De asemenea, autoritățile române își reafirmă susținerea pentru tragerea la răspundere a celor care au comis crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina.

19:13, 29.04.2025 • POLITICĂ

România, aliatul-surpriză al SpaceX. Marcel Ciolacu: Guvernul susține pe deplin dezvoltarea noilor tehnologii de sateliți NGSO

12:29, 29.04.2025 • ACTUALITATE

Trump Jr. la București, nicio menţiune despre anularea alegerilor din 2024: „Eu și tatăl meu creăm o mare oportunitate pentru afaceri și locuri de muncă în România“

În privința solicitării explicite a deputatului Coarnă privind o eventuală recuperare a sumelor cheltuite de România, documentul oficial nu oferă detalii despre sume, termene sau mecanisme posibile de rambursare. Accentul este pus pe natura strategică a sprijinului acordat, nu pe o logică de investiție recuperabilă.

Chestiunea nu este una singulară în Europa. Pe fondul prelungirii războiului și al schimbării priorităților în mai multe state occidentale, întrebări similare au fost ridicate în alte capitale europene. Însă, până în prezent, ideea de rambursare a sprijinului acordat Ucrainei nu s-a concretizat în niciun cadru instituțional clar.

Astfel, în lipsa unor mecanisme internaționale de compensare sau a unei eventuale implicări în reconstrucția Ucrainei care să genereze beneficii economice pe termen lung, România rămâne în postura unui stat donator care justifică sprijinul oferit prin rațiuni de securitate regională, solidaritate și apartenență la comunitatea euro-atlantică.

Pentru moment, sprijinul oferit pare să fie o investiție politică și strategică, nu una contabilă.

r33B