Cât trebuie să dormim pentru un organism mai sănătos

Somnul insuficient sau, dimpotrivă, prea lung ar putea accelera procesul de îmbătrânire al organismului, arată una dintre cele mai ample cercetări realizate până acum pe această temă. Analiza, care a inclus date de la aproximativ 500.000 de adulți, indică faptul că persoanele care dorm în medie între șase și opt ore pe noapte prezintă un risc mai redus de boli și de moarte prematură.

Cercetarea, publicată în revista Nature, sugerează că durata somnului este strâns legată de ritmul în care îmbătrânesc organele și sistemele corpului. Oamenii de știință avertizează însă că nu există o „rețetă universală” și că intervalul identificat nu reprezintă automat cantitatea perfectă de somn pentru fiecare persoană.

Legătura dintre somn și îmbătrânire

Potrivit studiului, atât lipsa somnului, cât și dormitul excesiv au fost asociate cu semne de îmbătrânire prematură. Cercetătorii au observat că persoanele care se încadrau în intervalul de șase-opt ore aveau cele mai bune rezultate în ceea ce privește indicatorii biologici analizați.

Descoperirile completează cercetări anterioare care au identificat o relație „în formă de U” între durata somnului și îmbătrânirea biologică. Mai exact, oamenii care dormeau aproximativ șapte ore pe noapte prezentau cea mai mică diferență între vârsta biologică și cea cronologică, în timp ce deviațiile mari în ambele direcții erau asociate cu o accelerare a procesului de îmbătrânire.

Specialiștii spun că efectele somnului nu se limitează la starea de oboseală sau la capacitatea de concentrare, ci pot influența funcționarea întregului organism.

„Somnul influențează fiecare organ al corpului”

Abigail Dove, neuroepidemiolog la Institutul Karolinska din Stockholm, consideră că rezultatele oferă un argument important pentru ideea că îmbunătățirea somnului ar putea reduce riscul unor afecțiuni asociate înaintării în vârstă.

„Somnul influențează fiecare organ al corpului”, a declarat cercetătoarea pentru Nature.

Ea subliniază că somnul este un factor care poate fi modificat, spre deosebire de multe alte mecanisme biologice implicate în îmbătrânire.

Potrivit experților, calitatea și durata somnului influențează procese esențiale precum regenerarea celulară, funcționarea sistemului imunitar, metabolismul și sănătatea cardiovasculară. Tocmai de aceea, schimbările legate de somn pot avea efecte în lanț asupra organismului.

Cercetătorii au analizat peste 500.000 de persoane

Pentru a înțelege mai bine legătura dintre somn și sănătate, echipa coordonată de Junhao Wen, cercetător în neuroștiințe computaționale la Universitatea Columbia din New York, a folosit datele din UK Biobank, unul dintre cele mai mari proiecte medicale pe termen lung din lume.

Baza de date include informații despre stilul de viață, probe de sânge, imagistică cerebrală și istoricul medical a peste jumătate de milion de persoane. Cercetătorii au analizat inclusiv posibilele legături genetice cu tiparele anormale de somn.

Rezultatele au fost surprinzătoare: oamenii de știință au descoperit foarte puține conexiuni genetice puternice. Acest lucru sugerează că factorii de mediu și stilul de viață ar putea avea o influență mai mare asupra somnului decât moștenirea genetică.

Organele pot îmbătrâni în ritmuri diferite

Echipa de cercetare a analizat și 23 de „ceasuri biologice” asociate cu îmbătrânirea a 17 organe și sisteme din corp. Aceste instrumente sunt construite pe baza unor biomarkeri precum proteinele, metaboliții sau imaginile medicale.

Studiul a arătat că diferite organe pot îmbătrâni în ritmuri diferite și că durata somnului pare să influențeze acest proces. Cercetătorii încearcă acum să înțeleagă mai clar modul în care obiceiurile legate de somn afectează fiecare organ în parte și dacă schimbările de stil de viață pot încetini degradarea biologică a organismului.