Catastrofă în siderurgie: România a pierdut 90% din producție, Europa riscă să fie sufocată de oțel low-cost

România își pierde din ce în ce mai mult din capacitatea de a produce oțel și metalurgie, iar producătorii avertizează că Europa riscă să fie „inundată” de oțel ieftin redirecționat din SUA.

Un document oficial transmis publicației PUTEREA de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) trage un semnal de alarmă asupra presiunilor care se adună asupra industriei siderurgice românești și europene.

O industrie de 5 miliarde de euro, în pericol

Industria siderurgică din România — reprezentată de Uniunea Producătorilor de Oțel din România (UniRomSider) — generează anual o cifră de afaceri de aproximativ 5 miliarde de euro și asigură locuri de muncă directe pentru circa 25.000 de angajați. Membrii UniRomSider includ nume mari ca Liberty Galați, Alro Slatina, ArcelorMittal, Tenaris Silcotub, Oțelinox Târgoviște sau Donalam Târgoviște & Călărași.

Însă, în ciuda acestui aport economic substanțial, realitatea ultimelor două decenii este sumbră: România a pierdut aproximativ 90% din capacitatea sa de producție metalurgică, iar în unele categorii de produse, importurile acoperă 100% din necesar.

SUA impune taxe, Europa riscă să plătească prețul

Noua politică comercială a Statelor Unite, care prevede introducerea unor taxe vamale de 25% pentru oțelul și aluminiul importat, riscă să perturbe piața globală. UniRomSider avertizează că aceste măsuri vor duce la redirecționarea masivă a produselor metalurgice spre Europa, unde nu există, deocamdată, o replică fermă.

13:02, 04.07.2025 • ECONOMIE

„Liberty” Galați, singurul combinat siderurgic din România, în faliment de pe 7 iulie dacă ANAF nu aprobă Planul de Restructurare

06:02, 17.06.2025 • ECONOMIE

Sute de firme din Galați, împinse în faliment de dezastrul „Liberty”. Combinatul le plătește 10% din datorii abia peste 4 ani!

”În contextul recentelor evoluții și provocări atât la nivel european cât și la nivel global, și anume noua politică comercială a SUA privind introducerea taxelor vamale la importul de oțel și aluminiu în cuantum de 25%, reprezentanții industriei siderurgice din România consideră că aceste taxe pot influența negativ piața globală a oțelului și aluminiului, generând posibile efecte indirecte, precum redirecționarea fluxurilor comerciale, volatilitatea prețurilor materiilor prime și o creștere a presiunii concurențiale pe piețele europene”, se arată în documentul amintit.

UniRomSider susținee că „UE trebuie să ridice de urgență toate excepțiile, inclusiv cele pentru Ucraina, și să suspende cotele fără taxe pentru toate statele exportatoare în UE”.

Riscul colapsului: costuri mari, cerere scăzută, politici incerte

Industria oțelului din Europa se confruntă deja cu presiuni uriașe — costuri energetice ridicate, politici de decarbonizare ambițioase și o volatilitate tot mai mare a pieței materiilor prime. Măsurile SUA pot grăbi prăbușirea unor producători europeni, în special dacă UE nu acționează rapid și unitar.

Un document elaborat recent la nivelul Comisiei Europene propune modificări ale Regulamentului (UE) 2019/159 privind măsurile de salvgardare a importurilor de produse siderurgice. Însă UniRomSider critică abordarea: „Nu reflectă realitatea completă a pieței, fiind o analiză punctuală și lipsită de echidistanță.”

Cifrele care contrazic Bruxelles-ul

UniRomSider a pus la dispoziție date din perioada iulie 2020 – martie 2025 privind cotele de import pentru patru categorii de produse:

• 1.A – table laminate la cald

• 12 – bare comerciale din oțel nealiat și alte aliaje

• 13 – fier beton (rebars)

• 16 – sârmă din oțel nealiat și alte aliaje

Analiza arată că toate aceste categorii au înregistrat un nivel similar de utilizare a cotelor tarifare, dar unele dintre ele — precum categoria 13 — nu au fost încadrate în aceeași „grupă de severitate” a importurilor, ceea ce le dezavantajează în mod artificial.

”UniRomSider menționează că, din păcate, propunerile regăsite în documentul din data de 10 martie 2025 nu țin cont de întreaga situație a evoluției pieței (cerere și ofertă) din toate grupele de produse, lăsând impresia unei abordări punctuale și lipsită de echidestanță. Astfel, produsele din categoria 13 (rebars) nu au fost încadrate în aceeasi grupă de severitate a importurilor ca și cele din categoria 16 ( non alloy and other alloy wire rod ) deși sunt produse similare, atât din punct de vedere al producerii cât și al utilizării. Aceeași analiză se poate face și în cazul produselor din grupa 12 (non alloy and other alloy merchant bars and light sections) comparative cu 1.A (non alloy and other allot hot rolled sheets and strips). Conform analizei UniRomSider, ambele categori de produse 12 si 13 nu pot beneficia de același tratament al reducerii de cotă ca și cele din categoriile 1.A sau 16”, se mai spune în sursa citată.

Din analiza statistică, se observă faptul că evoluția din ultimii 5 ani indică o utilizare similară a cotei disponibile pentru fiecare din cele 4 categorii de produse.

UniRomSider concluzionează că, deși are un nivel de utilizare ridicat al cotelor alocate, categoria 13 de produse nu a fost încadrată în aceeași grupă de severitate a importurilor, ca și celelalte două categorii 1.A si 16.

Producție la 65% din capacitate, doar cu cuptoare electrice

Producătorii români din categoriile afectate susțin că sunt deja aliniați cu obiectivele de mediu ale UE, folosind doar cuptoare cu arc electric — una dintre cele mai puțin poluante metode de producție. Chiar și așa, capacitatea lor de producție este utilizată doar în proporție de 65%.

Avertisment: dezvoltarea noilor capacități trebuie să țină cont de cererea reală

În contextul în care Uniunea Europeană lansează inițiative precum Busola competitivității, Pactul pentru o industrie curată sau Planul de acțiune pentru energie accesibilă, UniRomSider atrage atenția că expansiunea capacității de producție trebuie să țină cont de cererea reală a pieței. Altfel, se riscă alimentarea unei crize de supraproducție, cu efecte negative în lanț asupra comerțului și mediului.

Soluțiile propuse: mai multă protecție, investiții „verzi” și reguli clare

Printre soluțiile cerute de industria oțelului din România se numără:

• introducerea unei soluții structurale care să protejeze exporturile europene de dumping-ul global;

• eliminarea excepțiilor și ajustarea cotelor de import la realitățile cererii;

• aplicarea unor reguli mai stricte împotriva eludării, precum „resource shuffling”;

• orientarea noilor investiții către tehnologii curate și eficiență energetică.