Câţi români au reuşit să-şi încălzească locuinţele. Cum stăm faţă de celelalte ţări din UE (Eurostat)

Diferențele dintre statele membre rămân semnificative în privința accesului la încălzire, iar noile date publicate de Eurostat arată o realitate economică și socială complexă pe continent. România continuă să se afle peste media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea populației care nu își poate încălzi locuința, deși se înregistrează progrese față de anii anteriori.

La nivelul blocului comunitar, statistica oficială arată că „9,2% din populație nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă în 2024”. Această cifră indică faptul că situația s-a îmbunătățit la nivel general față de anul precedent, când proporția persoanelor aflate în această situație vulnerabilă a fost mai ridicată.

Situația în România faţă de alte ţări UE: O ușoară ameliorare

În ceea ce privește țara noastră, cifrele indică faptul că sărăcia energetică rămâne o problemă pentru o parte semnificativă a societății. În România, „10,8% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința în 2024”, conform datelor Eurostat.

Deși acest nivel plasează România peste media europeană de 9,2%, există semne de redresare. Datele indică o ameliorare clară față de anul 2023, când procentul celor afectați era de 12,5%. Scăderea procentuală sugerează o ușoară îmbunătățire a nivelului de trai sau a eficienței măsurilor de sprijin, însă procentul rămâne unul de alertă.

13:12, 01.02.2026 • ECONOMIE

Mulțumiri către România după blackout-ul din Republica Moldova. „Suport amplu” în criza de pe 31 ianuarie

08:29, 31.01.2026 • SOCIAL

România rămâne la coada Europei: al treilea cel mai mic salariu minim din UE în 2026

Între extremele Uniunii Europene

Analiza comparativă plasează România într-o poziție intermediară pe harta europeană a confortului termic. Situația de la noi este, totuși, mai bună decât în țările cele mai afectate de sărăcia energetică din sudul și estul continentului.

Conform raportului, proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința ajunge la cote alarmante în alte state: „19% în Grecia, 18% în Lituania și 17,5% în Spania”. Aceste cifre traduc o realitate dură, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane din aceste țări se confruntă cu această problemă fundamentală.

România, mai afectată decât Europa Centrală

În același timp, o privire către vecinii din regiune arată că situația din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală și de Nord. Statisticile arată diferențe majore de dezvoltare și infrastructură.

În Germania, motorul economic al Europei, doar „6,3% din populație se confruntă cu această problemă”. Vecinii noștri stau, de asemenea, mai bine la acest capitol: în Ungaria procentul este de 6%, în Cehia de 4,9%, iar în Polonia a scăzut până la 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană, standardul de viață cel mai ridicat sub acest aspect se află în Finlanda, unde doar „2,7% din populație declară că nu își poate încălzi adecvat locuința”.

Datele arată diferențe surprinzătoare și între marile economii europene, care contrazic uneori stereotipurile nord-sud. De exemplu, în Franța, „11,8% din populație se confruntă cu dificultăți în a-și încălzi locuința”, un procent ușor mai mare chiar decât în România. În schimb, în Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeași situație, iar în Slovacia 8,3%, ambele țări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.

Nordul mai protejat, Sudul mai expus

Experții explică faptul că acest fenomen este influențat de un cumul de factori: nivelul veniturilor, costurile volatile ale energiei, eficiența energetică a locuințelor și, nu în ultimul rând, condițiile climatice specifice.

Se observă o fractură clară pe continent. Țările din Europa de Nord, unde locuințele sunt mai bine izolate și sistemele de sprijin social sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori ale populației afectate de frig. În schimb, în state din sudul și estul Europei, inclusiv România, „proporția populației afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic”.