CCR a decis: se taie pensiile speciale

Judecătorii Curtea Constituțională a României (CCR) au decis miercuri, după cinci amânări succesive, că legea care majorează treptat vârsta de pensionare a magistraților și modifică modul de calcul al pensiei de serviciu respectă prevederile Constituției. Actul normativ, promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, urmează să fie transmis președintelui pentru promulgare.

Decizia a fost luată într-o ședință începută la ora 11.00, în cadrul căreia judecătorii constituționali au respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Decizia de constituționaliate a fost luată cu un scor de 6-3 – dat fiind faprul că de când se află ca Curtea Constituțională, s-a cristalizat o majoritate mult mai strânsă, de 5-4, în favoarea constituționalității legii, ceea ce a generat și numeroase și blocaje. Au votat pentru declararea legii ca neconstituțională judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Cel care pară să fi schimbat tabăra este judecătorul Mihai Busuioc, conform G4Media.

Ilie Bolojan salută decizia CCR

”Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a declarat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Sesizarea Înaltei Curți și solicitarea către CJUE

La termenul anterior, din 11 februarie, CCR amânase pronunțarea pentru a analiza o solicitare transmisă cu o zi înainte de instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea. ICCJ ceruse trimiterea proiectului legislativ spre analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, invocând posibile probleme de compatibilitate cu legislația europeană. O cerere similară a fost formulată și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.

În sesizarea depusă la CCR, ICCJ a susținut că legea ar discrimina magistrații în raport cu alți beneficiari ai pensiilor de serviciu, ar afecta independența justiției și ar contraveni standardelor stabilite prin jurisprudența europeană, inclusiv cea a Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Instanța supremă a mai invocat lipsa de claritate a unor prevederi și existența unor lacune normative care ar afecta previzibilitatea legii.

Etapele următoare până la intrarea în vigoare

După decizia CCR, legea trebuie ajustată tehnic în privința termenului de aplicare. Data inițială prevăzută pentru intrarea în vigoare — 1 ianuarie 2026 — nu mai poate fi respectată din cauza întârzierilor generate de procedura constituțională.

Ulterior modificării acestui aspect, actul normativ va fi trimis spre promulgare președintelui Nicușor Dan, iar apoi va fi publicat în Monitorul Oficial.

Creșterea treptată a vârstei de pensionare

Legea introduce o perioadă de tranziție de 15 ani, la finalul căreia vârsta standard de pensionare pentru magistrați va ajunge la 65 de ani.

Potrivit proiectului, în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, magistrații se vor putea pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani, indiferent de momentul atingerii acesteia. Ulterior, până în anul 2042, vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an în fiecare an.

Modificări privind calculul pensiei de serviciu

Actul normativ menține posibilitatea pensionării anticipate, însă introduce condiții mai stricte. Magistrații vor putea ieși anticipat la pensie dacă au o vechime de 35 de ani, dar vor suporta o penalizare anuală de 2% pentru fiecare an rămas până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Noua formulă stabilește că pensia de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul — media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni — fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate. În prezent, pensia de serviciu a magistraților este echivalentă cu 80% din ultimul salariu brut.

Principala diferență față de prima variantă a legii, declarată neconstituțională în octombrie, este extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.

Guvernul și-a angajat pentru prima dată răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraților la începutul lunii septembrie. Ulterior, CCR a respins legea pe motive de procedură, arătând că Executivul nu a așteptat avizul Consiliul Superior al Magistraturii.

Noua formă adoptată și validată acum de Curtea Constituțională reia reforma pensiilor speciale ale magistraților, într-o variantă modificată, care introduce o tranziție mai lungă și ajustări ale mecanismului de calcul al pensiilor.