CCR analizează pe 24 septembrie legea pensiilor de serviciu ale magistraților, contestată de Înalta Curte

Curtea Constituțională (CCR) va decide la finalul lunii dacă legea prin care Guvernul și-a asumat răspunderea pe pensiile magistraților respectă sau nu principiile fundamentale ale statului de drept.

Înalta Curte: independența justiției, pusă în pericol

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au votat sesizarea CCR, considerând că actul normativ adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament contravine Constituției și ignoră decizii anterioare obligatorii.

Într-un comunicat, ICCJ arată că „judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii”.

Potrivit magistraților, legea contestată încalcă nu mai puțin de 37 de decizii CCR și o serie de principii fundamentale, precum independența justiției, neretroactivitatea legii, securitatea juridică și încrederea legitimă.

08:43 • Justitie

CCR dă undă verde sancțiunii creditorului neatent: Executarea silită perimează culpa, nu inactivitatea executorului

15:02, 04.09.2025 • Justitie

Înalta Curte contestă la CCR legea pensiilor de serviciu pentru magistrați

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă,” se arată în motivarea criticilor cu privire la neconstituționalitatea legii.

Reforma propusă de Guvern

Premierul Ilie Bolojan a justificat schimbările prin nivelul ridicat al pensiilor speciale. Potrivit acestuia, magistrații se pensionează în prezent la 48–49 de ani, iar pensia medie depășește 24.000 de lei, cu vârfuri de 35.000–40.000 de lei pentru cei care au deținut funcții de conducere.

Noua lege prevede o perioadă de tranziție de zece ani, la finalul căreia vârsta de pensionare va fi de 65 de ani, similară cu cea a celorlalți cetățeni. Totodată, vechimea minimă în magistratură necesară pentru pensionare crește de la 25 la 35 de ani.

Un alt punct major al reformei este reducerea cuantumului pensiei de la 100% din ultima remunerație netă la 70% din venitul net pe ultima lună.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a afirmat premierul în Parlament, conform Agerpres.