CCR decide soarta pensiilor private: pot românii să-și retragă integral banii din Pilonul II?

Legea care limitează retragerea la 30% din sumele acumulate în Pilonul II de pensii ajunge în fața CCR În timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție susține că actul încalcă dreptul la proprietate, administratorii fondurilor private afirmă că legea respectă cadrul constituțional și consolidează stabilitatea sistemului. Peste nouă milioane de români sunt direct afectați.

APAPR către CCR: Legea respectă principiile constituționale și asigură stabilitate sistemului

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a transmis CCR un document amicus curiae, prin care susține constituționalitatea legii privind plata pensiilor private. Actul, contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilește că participanții pot retrage maximum 30% din sumele acumulate, restul urmând să fie plătit eșalonat, sub formă de pensie lunară.

APAPR precizează că intervenția sa are un caracter strict informativ și urmărește să ofere Curții elemente juridice, tehnice și economice pentru evaluarea corectă a legii. Reprezentanții administratorilor fondurilor subliniază că dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate este unul reglementat, nu absolut, scopul acestuia fiind obținerea unei pensii suplimentare, nu retragerea integrală a banilor la momentul pensionării.

„Legea nu schimbă regulile în timpul jocului, ci continuă cadrul legal existent. De la înființarea Pilonului II, normele au prevăzut că banii acumulați sunt destinați unei pensii suplimentare, nu unor plăți unice”, arată APAPR.

08:46 • ACTUALITATE

Ce se întâmplă cu pensiile magistraților, după decizia CCR. Ultimele detalii de la Guvern

07:32, 25.10.2025 • Justitie

Litigiile care au tulburat armata și poliția, rezolvate după 25 de ani

Asociația adaugă că plata integrală sau eșalonată pe maximum cinci ani, reglementată anterior, a fost o soluție provizorie, iar actualul act normativ consolidează stabilitatea sistemului și predictibilitatea pentru beneficiari.

Argumentele juridice și economice invocate în sprijinul legii

În memoriul depus la CCR, administratorii fondurilor de pensii susțin că legea urmărește obiective de interes public, precum protejarea veniturilor pensionarilor, stabilitatea macroeconomică și sustenabilitatea pe termen lung a sistemului.

De asemenea, măsurile sunt considerate proporționale și conforme cu prerogativele statului de a reglementa domeniul pensiilor, fără a încălca dreptul de proprietate.

„Prevederile privind separarea entităților de administrare și plată sunt decizii de politică publică permise legiuitorului. Acestea nu afectează substanța drepturilor patrimoniale și sunt conforme cu jurisprudența Curții Constituționale și a CEDO”, se menționează în document.

APAPR mai afirmă că noua lege sporește protecția participanților, prin garantarea unei pensii lunare stabile, posibilitatea continuării investirii sumelor și avantaje fiscale pentru veniturile obținute.

Sesizarea Înaltei Curți: încălcarea dreptului la proprietate și a principiului egalității

Pe 16 octombrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională, susținând că legea limitează în mod nejustificat accesul participanților la propriile fonduri și încalcă dreptul la proprietate privată.

Instanța supremă invocă și încălcarea principiului egalității, argumentând că participanții la Pilonul II ar fi tratați diferit față de alte categorii de contribuabili.

„Sumele acumulate în Pilonul II de pensii sunt proprietate privată a participanţilor, recunoscută expres prin legea privind fondurile de pensii administrate privat”, se arată în sesizarea semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea.

Judecătorii mai susțin că obținerea unei pensii private este condiționată de semnarea unui contract de plată, iar retragerea integrală a banilor este împiedicată, ceea ce ar reprezenta o intervenție disproporționată a statului în exercitarea drepturilor patrimoniale.

Critici privind securitatea juridică și încrederea participanților

Sesizarea mai invocă și încălcarea principiului securității raporturilor juridice, întrucât participanții au contribuit ani la rând în baza unei legislații care permitea retragerea integrală a fondurilor.

Potrivit ÎCCJ, modificările introduse de noua lege afectează încrederea contribuabililor în stabilitatea cadrului legal și pot genera un precedent periculos în gestionarea fondurilor private.

Ce prevede noua lege a pensiilor private

Actul normativ, adoptat de Camera Deputaților cu 178 de voturi pentru, 64 împotrivă și 22 de abțineri, modifică substanțial regulile privind accesul la fondurile din Pilonul II și III.

Conform noilor prevederi:

• Participanții pot retrage maximum 30% din suma totală economisită;
• Restul banilor va fi plătit lunar, timp de cel mult 8 ani sau, opțional, pe durata vieții;
• Persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice pot solicita retragerea integrală a fondurilor;
• Cei cu sume mai mici decât echivalentul a 12 indemnizații sociale pot primi plata integrală.
• Plățile se vor efectua prin servicii poștale sau bancare, iar pentru beneficiarii stabiliți în străinătate, sumele pot fi transferate și în alte monede, conform contractului de plată.

Un sistem cu două tipuri de fonduri de plată

Noua lege introduce și două tipuri de fonduri de plată:

• Fonduri de retragere programată, care oferă plăți pe o perioadă determinată;
• Fonduri de pensie viageră, care asigură plăți lunare pe toată durata vieții beneficiarului.

Scopul declarat este crearea unui sistem mai predictibil și echilibrat, care să protejeze economiile participanților, să reducă riscurile de piață și să întărească sustenabilitatea financiară a Pilonului II.

Decizia Curții Constituționale asupra legii privind plata pensiilor private va avea impact direct asupra celor peste 9 milioane de participanți la Pilonul II.

La finalul lunii august 2025, fondurile administrate privat gestionau active nete de peste 186 de miliarde de lei, iar până acum s-au efectuat plăți de 5,46 miliarde de lei către aproximativ 361.000 de beneficiari.

Verdictul CCR va stabili dacă legea respectă principiile constituționale privind dreptul de proprietate și proporționalitatea intervenției statului, dar și dacă sistemul de pensii private va rămâne orientat spre plata eșalonată sau va reveni la posibilitatea retragerilor integrale.