CCR dezbate azi sesizarea Înaltei Curţi împotriva legii care modifică radical condiţiile de pensionare pentru magistraţi

Curtea Constituţională a României are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri un dosar exploziv, care poate bloca din nou reforma pensiilor speciale. Judecătorii constituționali dezbat sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) împotriva legii care modifică radical condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi modul de calcul al veniturilor acestora.

Acuzații grave: Discriminare și eliminarea pensiei de serviciu

Demersul instanței supreme a fost unul unanim, decis într-o ședință a Secțiilor Unite. ”La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00… Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în unanimitate a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, a transmis, vineri, ICCJ, într-un comunicat de presă.

Magistrații susțin că actul normativ asumat de Guvern prezintă vicii majore de constituționalitate. Printre cele mai dure critici se numără faptul că legea ”încalcă brutal independenţa justiţiei” și ”elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi”, potrivit documentului citat.

De asemenea, judecătorii reclamă lipsa de predictibilitate a textului legislativ. Legea ”utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept”, mai arată magistraţii în sesizare.

21:34, 06.12.2025 • POLITICĂ

Reforma pensiilor magistraților, sub semnul întrebării. CCR decide pe 10 decembrie

13:29, 05.12.2025 • ACTUALITATE

Înalta Curte sesizează Curtea Constituțională privind pensiile magistraților

Urgența legii, contestată de judecători

ICCJ atacă și motivele extrinseci ale legii, susținând că urgența invocată de Executiv este falsă și că referirea la PNRR este inexactă.

„Invocarea condiţionalităţilor Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea”, au explicat judecătorii instanței supreme.

Modificări abrupte și impactul asupra vârstei de pensionare

Un alt punct nevralgic îl reprezintă lipsa unei perioade reale de tranziție.

„Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistraţii.

Discriminare financiară față de alte categorii

Sesizarea punctează și un tratament discriminatoriu aplicat magistraților în comparație cu alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior”, susțin autorii sesizării.

Mai mult, plafonarea veniturilor este considerată disproporționată.

„Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, se mai precizează în sesizare.

Magistrații subliniază că ”discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, având în vedere că impactul bugetar al pensiilor lor este minim.

Ce prevede legea contestată

Proiectul de lege asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și o vechime minimă în muncă de 35 de ani.

De asemenea, baza de calcul a pensiei scade la 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni, venitul net fiind limitat la 70% din ultimul salariu. Proiectul a mai fost declarat neconstituțional în octombrie, pe motiv procedural legat de avizul CSM.