CCR dezbate nouă sesizări pe pachetul de măsuri al Guvernului. AUR acuză abuzuri, ICCJ contestă legea pensiilor magistraților

 Curtea Constituțională a României (CCR) se reuneşte miercuri dimineață, de la ora 10.00, pentru a analiza nouă sesizări privind al doilea pachet de măsuri prin care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Cele mai multe contestații au fost depuse de AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri, care invocă lipsa dezbaterilor parlamentare și încălcarea principiilor statului de drept. O altă sesizare, depusă separat, aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție și vizează legea care modifică regimul pensiilor pentru magistrați.

Nouă dosare pe masa CCR

Printre legile contestate se numără cele privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, modificarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

Alianța pentru Unirea Românilor a transmis, printr-un comunicat, că procedura prin care Guvernul a promovat legile reprezintă „un atac sistematic asupra separației puterilor în stat”.

„Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, a transmis AUR.

16:04 • POLITICĂ

Miza miliardelor din PNRR: Ministrul Manole speră la CCR pentru reforma pensiilor speciale, premierul Bolojan amenință cu demisia

14:22 • Justitie

CCR taie elanul condamnaților: „Liberarea condiționată nu e un drept, ci un privilegiu”

Formațiunea consideră că „invocarea urgenței” pentru a justifica asumarea răspunderii este o „minciună instituțională”.

„Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se mai arată în mesaj.

AUR a cerut Curții Constituționale să respingă în integralitate proiectele și a depus patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, însă acestea nu au întrunit sprijinul necesar în Parlament.

Sesizarea Înaltei Curți

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât în unanimitate, la 4 septembrie, să conteste la CCR legea prin care sunt schimbate condițiile de pensionare pentru magistrați. Instanța supremă a avertizat că noile prevederi pun în pericol independența justiției.

„Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, a transmis ICCJ.

În comunicatul emis, Înalta Curte a precizat că actul normativ contravine „nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale” și încalcă principii fundamentale precum securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii. De asemenea, judecătorii au reclamat lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii și au atras atenția asupra riscului de discriminări fără fundament rațional.

 Legea pensiilor pentru magistrați

Guvernul și-a asumat răspunderea pentru legea care modifică pensionarea în rândul judecătorilor și procurorilor. Textul prevede că magistrații cu o vechime de minimum 35 de ani în muncă, dintre care 25 exclusiv în aceste funcții, se pot retrage la vârsta standard prevăzută de sistemul public de pensii. Aceștia pot beneficia de o pensie de serviciu echivalentă cu 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din venitul net al ultimei luni de activitate.

ICCJ consideră însă că statutul constituțional al magistraturii nu reprezintă un privilegiu, ci „o garanție esențială a democrației și a statului de drept, care nu poate fi desconsiderată”.