CCR îi dă dreptate parțial lui Nicușor Dan: Legea restituirii imobilelor, declarată neconstituțională, „Legea Vexler” – amânată

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea președintelui Nicușor Dan privind completarea procedurilor de restituire a imobilelor preluate abuziv, considerând că legea conține elemente care contravin Constituției. În schimb, analiza asupra unei alte legi, cunoscută sub numele de „Legea Vexler”, a fost amânată pentru data de 12 noiembrie.

Legea privind restituirea imobilelor preluate abuziv, declarată neconstituțională de CCR

Sesizarea a fost trimisă de șeful statului către CCR pe 25 iulie, vizând modificarea și completarea mai multor acte normative care reglementează procesul de restituire a bunurilor confiscate în perioada regimului comunist. Printre acestea se numără Ordonanța de urgență nr. 83/1999, referitoare la bunurile imobile ale comunităților minorităților naționale, și OUG nr. 94/2000, privind bunurile cultelor religioase.

De asemenea, președintele a vizat și Legea nr. 165/2013, care stabilește măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, fie în natură, fie prin echivalent. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis admiterea obiecției de neconstituționalitate, confirmând că legea ridica probleme de claritate și conformitate cu prevederile fundamentale.

„Legea Vexler”, amânată pentru analiză pe 12 noiembrie

Tot luni, judecătorii Curții au anunțat amânarea dezbaterii privind sesizarea legată de modificările aduse Legii nr. 489/2006, care reglementează libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Inițiativa legislativă aparține deputatului Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care a fost și inițiatorul proiectului de lege privind combaterea antisemitismului.

16:44 • Justitie

UPDATE CCR admite sesizarea ÎCCJ. Președintele reacționează ferm

13:47 • Justitie

Un profesor a luptat pentru dreptul de a munci după 65 de ani. Ce i-a răspuns Curtea Constituțională

Legea în discuție introduce sancțiuni penale pentru exercitarea fără drept a unor funcții religioase, precum preot, rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, asimilate acestora la solicitarea cultelor. Totodată, actul normativ conferă cultelor un drept exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate sau beatificate.

Criticile formulate de președinte

Președintele Nicușor Dan a susținut că modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea normelor constituționale privind claritatea legii, separarea puterilor și libertatea religioasă.

Potrivit Administrației Prezidențiale, textul legislativ ar permite Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, prin acte administrative, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor menționate în Codul Penal, ceea ce ar extinde sfera infracțiunii dincolo de limitele legii.

Șeful statului a considerat că această posibilitate contravine articolului 1 alin. (5) din Constituție, care impune calitatea și claritatea normelor juridice, dar și articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât infracțiunile trebuie definite strict prin lege, nu prin acte subsecvente.

De asemenea, președintele a atras atenția că enumerarea funcțiilor clericale este incompletă, întrucât nu include alte titulaturi specifice celor 18 culte religioase recunoscute oficial în România. Printre acestea se numără, de exemplu, muftiul (în cadrul Cultului musulman), păstorul (în cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste) sau bătrânul (în cadrul Organizației Religioase „Martorii lui Iehova”).

În opinia lui Nicușor Dan, legiuitorul trebuie să ia în considerare toate aceste denumiri pentru a evita discriminarea între culte și a menține unitatea principiilor de incriminare.

Posibile încălcări ale libertății religioase și de exprimare

Un alt punct de critică vizează articolul prin care se acordă cultelor dreptul exclusiv asupra modalităților de cinstire religioasă a unor persoane considerate simboluri identitare. Președintele a apreciat că o astfel de prevedere limitează libertatea religioasă și libertatea de exprimare, consacrate prin articolele 29 și 30 din Constituție, întrucât împiedică exprimarea publică a convingerilor altor persoane sau comunități.