CCR interzice publicarea online a declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, dar candidații au în continuare această obligaţie

Decizia CCR interzice publicarea online a declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici, dar nu și ale candidaților.

Decizia CCR a generat multe discuţii

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, 29 mai 2025, că publicarea online a declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici este neconstituțională, invocând o atingere nejustificată adusă dreptului la viață privată. Această decizie vizează articolele 6 alin. (1) lit. d) și 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, care prevedeau publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice și al Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Cu toate acestea, CCR a precizat că decizia nu afectează prevederile referitoare la candidații pentru funcții publice, relatează stiripesurse.ro. Astfel, în timp ce funcționarii și demnitarii aflați în funcție beneficiază acum de un grad sporit de protecție a vieții private, candidații pentru funcțiile eligibile, precum cele de președinte, parlamentar sau primar, sunt obligați în continuare să-și publice declarațiile pe site-ul ANI și în Monitorul Oficial.

Această diferență creează un paradox juridic evident: un candidat este supus unui control public mai sever decât o persoană care deja deține funcția. Publicul are acces la datele personale și patrimoniul unui candidat, dar nu le mai poate consulta după ce acesta câștigă alegerile.

14:34, 03.05.2025 • POLITICĂ

Mesaje ascunse folosite de susținătorii unor candidați pentru a fenta regulile privind propaganda electorală

14:58, 28.04.2025 • POLITICĂ

Trei dezbateri cu candidaţii la prezidenţiale, în ultima săptămână de campanie

CCR argumentează că transparența și prevenirea corupției pot fi atinse prin simpla depunere a declarațiilor la ANI, fără a fi nevoie ca acestea să fie afișate online. Însă decizia lasă nerezolvate unele aspecte legate de coerența legislației și dreptul cetățenilor la informare.

Pentru a corecta această discrepanță, ar putea fi necesară fie o nouă sesizare a CCR privind articolele ce privesc candidații, fie o intervenție legislativă care să armonizeze întreaga Lege 176/2010 cu standardele constituționale și europene privind protecția datelor.