CCR respinge sesizarea AUR și explică de ce majorarea impozitelor locale este constituțională

Publicat: 10 dec. 2025, 16:39, de Nitulescu Gabriel, în ECONOMIE , ? cititori
CCR respinge sesizarea AUR și explică de ce majorarea impozitelor locale este constituțională

Curtea Constituțională a României a publicat argumentele complete după ce a respins, cu unanimitate de voturi, sesizarea formulată de 28 de senatori AUR privind legea care introduce un pachet amplu de măsuri pentru redresarea resurselor publice, inclusiv creșterea taxelor locale.

Nu trebuia cerută opinia Consiliului Fiscal

Judecătorii CCR au stabilit că actul normativ este constituțional în raport cu criticile aduse, iar procedura de reexaminare a fost derulată corect în Parlament. CCR arată că legea adoptată inițial prin angajarea răspunderii Guvernului a fost reexaminată strict pentru a pune în acord prevederile declarate neconstituționale anterior, conform Deciziei nr.481/2025. Modificările necesare au fost realizate în ședință comună a celor două Camere, în conformitate cu articolele 65, 76 și 147 din Constituție, fără a fi necesară o nouă angajare a răspunderii de către Executiv.

Judecătorii resping și critica potrivit căreia ar fi trebuit cerută opinia Consiliului Fiscal, explicând că reexaminarea nu a vizat aspecte fiscale, ci exclusiv eliminarea prevederilor referitoare la utilizarea testului poligraf în cazul unor funcționari publici. Prin urmare, această observație a AUR este considerată irelevantă.

De ce nu este necesară o nouă angajare a răspunderii

CCR subliniază că reexaminarea unei legi declarate parțial neconstituționale nu presupune repetarea procedurii inițiale de adoptare. Legislativul este obligat doar să remedieze textele declarate neconstituționale, nu să reia întreaga procedură. În acest sens, instanța constituțională reamintește că Regulamentul activităților comune ale Parlamentului stabilește explicit că o lege reexaminată se adoptă în ședință comună.

Magistrații afirmă că actul normativ rezultat nu reprezintă o lege nouă, ci aceeași lege ajustată în conformitate cu decizia CCR. Prin urmare, critica privind încălcarea articolelor 1, 114 și 147 din Constituție este nefondată.

În ceea ce privește argumentul legat de lipsa avizului Consiliului Fiscal, CCR notează că acesta nu are legătură cu procedura de reexaminare, iar criticile de ordin general referitoare la întreaga lege nu pot fi analizate în cadrul controlului de constituționalitate asupra formei reexaminate.

Cum s-a ajuns la această decizie

Legea privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice a intrat inițial în atenția publică la începutul lunii septembrie, când Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. La scurt timp, AUR a contestat la CCR actul normativ, iar instanța constituțională a declarat neconstituțională o singură prevedere: cea referitoare la testarea poligraf a funcționarilor publici, considerată insuficient reglementată.

Parlamentul a eliminat ulterior acest articol și a adoptat forma reexaminată pe 18 noiembrie. AUR a depus din nou sesizare, însă Curtea a respins-o în totalitate, menținând constituționalitatea legii. Decizia CCR este definitivă și are caracter general obligatoriu.

Ce prevede legea și de ce sunt vizate taxele locale

Actul normativ stabilește un pachet amplu de măsuri prin care statul urmărește să eficientizeze modul în care sunt gestionate resursele publice, să reducă facilitățile fiscale nejustificate și să optimizeze zonele de risc privind colectarea veniturilor bugetare. Printre măsurile incluse se numără:

  • reașezarea sistemului de impozitare la nivel local, ceea ce implică actualizări și majorări ale unor taxe și impozite;
  • restructurarea facilităților fiscale pentru categoriile la care obiectivele inițiale nu mai sunt justificate în contextul deficitului bugetar;
  • introducerea unor reglementări fiscale noi pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit;
  • utilizarea mai eficientă a fondurilor publice alocate instituțiilor centrale și locale.

Guvernul susține că noile măsuri vor contribui la o gestionare mai riguroasă a resurselor statului și vor reduce discrepanțele din sistemul actual de taxare, în timp ce opoziția a contestat impactul asupra contribuabililor, în special majorarea impozitelor locale.