Ce-a înțeles BBC din scandalul Georgescu. Restul lumii încă așteaptă traducerea…

Alegeri reglate de algoritmi, democrație în derivă: cum a ajuns România captivă între TikTok, influenceri și umbrele unei lovituri soft. Soft? Când ne gândim la ce pregătea grupul de mușchitozauri ai lui Potra, parcă nu ni se mai pare așa soft.

Ne târâm, osteniți și umiliți, prin epoca în care războiul se câștigă cu trenduri și se pierde cu refresh-uri de algoritm. România devine – iarăși – un studiu de caz despre cât de ușor se poate sabota o democrație fragilă. Nu cu tancuri, nu cu agenți secreți, ci cu TikTok, influenceri anonimi și niște „cadouri” digitale care au dus la cea mai absurdă anulare de alegeri din istoria recentă a Europei.

Românii votează din nou în mai 2025, după ce alegerile prezidențiale din decembrie 2024 au fost invalidate. Motivul oficial? Interferență externă, manipulare online și o rețea vastă de conturi și mesaje care au „umflat artificial” imaginea lui Călin Georgescu – candidatul outsider care, dintr-o prezență obscură cu 3% în sondaje, a devenit peste noapte „favoritul poporului”. Pe TikTok. Fără campanie. Fără afișe. Fără partide în spate. Doar cu niște clipuri în care călărea un cal și făcea judo în costum popular.

Când influencerii devin ofițeri de propagandă

Potrivit anchetei BBC, totul a început cu o campanie aparent inofensivă, intitulată „stabilitate și integritate”. Clipuri scurte, cu oameni frumoși și zâmbitori, care vorbesc despre ce își doresc de la viitorul președinte: un om stabil, patriot, cinstit. Nimic concret. Niciun nume. Dar, imediat după postări, zeci și sute de comentarii identice: „Georgescu președinte!”, „Avem nevoie de un lider ca el!”, „România e cu Georgescu!”

De unde veneau comentariile? Dintr-o rețea de peste 27.000 de conturi false, anunțate oficial de TikTok că au fost eliminate pentru „comportament inautentic coordonat”. Nu știm de unde au fost operate. Dar un detaliu din raportul autorităților române a stârnit îngrijorare reală: schema de propagare era „identică” cu cea folosită anterior de Federația Rusă în Ucraina.

Și totuși – până astăzi – nicio probă clară, publică, indubitabilă. Nimic care să ateste, fără dubii, că Moscova a orchestrat rețeaua. Doar patternuri, rapoarte parțiale, o anchetă în desfășurare și multă confuzie. Ceea ce, pentru mulți români, e echivalentul unei nedreptăți.

900.000 de dolari, 250 de influenceri și un „rege al TikTokului”

Piesa de rezistență a schemei se numește Bogdan Peșchir. Un influencer celebru, supranumit „Regele TikTokului”, acuzat că a plătit aproape un milion de dolari în „daruri virtuale” pentru ca alți influenceri – maneliști, vloggeri, tineri cu reach decent – să posteze conținut cu tentă favorabilă candidatului Georgescu.

Atenție: aceștia nu spuneau explicit „votați cu X”. Dar algoritmul a fost „jucat” printr-o metodă rafinată: se posta ceva vag, aparent neutru, apoi era invadat de comentarii sincronizate, care împingeau mesajul în trending. Cu cât mai mulți oameni vedeau, cu atât creștea și „senzația” de susținere populară. Așa funcționează TikTok – nu pe dezbatere, ci pe popularitate mimată.

Printre cei implicați: Cristina Horez din Iași, Romeo Rusu din Constanța, Lucian Elgi – cântăreț de manele și influencer, care spune că a primit mii de dolari în cadouri „pentru muzică, nu pentru politică”. Dar toate conturile lor, toate postările, toate comentariile – au fost înghițite de algoritmul platformei, eliminate după ce scandalul a explodat. Dovada? Dispare cu un refresh.

Dar dacă Georgescu a fost doar marioneta?

Aici vine partea cea mai tulbure. Potrivit informațiilor publice, Georgescu n-a avut nici campanie, nici finanțare, nici echipă. El însuși a declarat că a „cheltuit zero lei”. Cine i-a orchestrat, atunci, ascensiunea? Cine a plătit platformele, conturile, milioanele de interacțiuni? Cine a plănuit marea păcăleală digitală?

Unii susțin că AUR s-a folosit de Georgescu ca de o trambulină. Alții că „statul paralel” l-a ridicat intenționat, pentru a-l compromite apoi și a justifica anularea alegerilor. Teoriile abundă. Cert este că, în absența unor concluzii clare, rămânem cu suspiciuni, iar suspiciunea, în politică, e combustibil pentru extremism.

Și totuși… PNL?

Plot twist-ul suprem a venit abia în ianuarie 2025, când ANAF a dezvăluit că tocmai PNL – partidul pro-european al lui Crin Antonescu – a plătit campania „stabilitate și integritate”. Un consultant al lor a folosit platforma FameUp pentru a livra conținut neutru, dar a pierdut controlul asupra mesajului, care a fost rapid deturnat de rețele pro-Georgescu. Asta spune PNL. Dar cine mai crede? Când explodă bomba la tine în curte, vecinii nu stau să-ți asculte explicațiile.

De ce contează tot acest haos?

Pentru că România e un caz-simbol. O democrație vulnerabilă, cu un electorat fragmentat, cu milioane de tineri pe TikTok care nu citesc presă, nu urmăresc dezbateri, dar văd, zi de zi, cine e „pe val”. Și dacă acel val e artificial, dacă e generat din laboratoare de influență, dacă e susținut cu bani negri, atunci votul devine o glumă.

România nu e singură în acest peisaj. Dar e printre puținele țări care au avut curajul (sau disperarea?) să anuleze alegeri. Să apese pe „undo” după ce a realizat că cineva, cumva, a apăsat „enter” în locul său.

Votăm din nou. Dar în ce mai credem?

În mai 2025, românii merg din nou la urne. Într-un climat tensionat, otrăvit de suspiciune și manipulare. Simion e pe primul loc. Antonescu și Nicușor Dan încearcă să recupereze. Georgescu e scos din joc, dar fantoma lui planează peste tot ce urmează.

Nimeni nu știe ce urmează. Dar un lucru e sigur: dacă democrația românească va supraviețui, nu o va face doar cu secții de vot și urne sigilate. Ci cu un public educat digital, cu instituții solide și cu o presă care nu doar reconstituie realitatea, ci o explică – clar, onest și cu nerv.

Noi asta încercăm. Să scoatem la lumină adevărul. Chiar și atunci când e încâlcit în hashtaguri.

Influencerul, noul agent electoral: cum s-a privatizat conștiința politică în România digitală

Ceea ce vedem acum nu mai este doar manipulare, ci externalizarea politicii către mediul comercial al platformelor. În lipsa unor partide solide, coerente și capabile să comunice ideologic, România a asistat în 2025 la un fenomen subtil, dar devastator: privatizarea emoției politice.

Nu mai contează doctrina. Contează cum îți încadrezi vorbele în clip. Nu mai ai nevoie de militanți, ci de contracte cu microinfluenceri. Votul nu se mai formează prin dezbatere, ci prin apartenență estetică: cine are tonul „cool”, outfitul „corect”, zâmbetul viralizabil.

Fiecare alegător tânăr a devenit ținta unei campanii în care candidatul e un brand, iar votul – o conversie de trafic.

Iar aici apare adevărata tragedie: în loc ca rețelele sociale să democratizeze spațiul public, ele l-au uberizat. Oricine poate fi vector politic, contra cost. În absența unor reguli clare, loialitatea devine negociabilă, iar mesajul – înlocuibil. E o piață, nu un for civic.

Aceasta nu mai e propagandă. E retail ideologic, unde fidelitatea se câștigă cu un voucher, nu cu un ideal.

Războiul electoral digital continuă: manipularea nu s-a oprit nici după anularea alegerilor

Deși alegerile prezidențiale din decembrie 2024 au fost anulate exact din cauza manipulărilor online, războiul de pe TikTok nu doar că nu s-a oprit, ci s-a rafinat. Cu doar câteva zile înainte de scrutinul reprogramat din 4 mai 2025, rețelele de influență digitală funcționează la capacitate maximă.

Călin Georgescu nu mai candidează, dar metodele care l-au făcut superstar electoral fără partid și fără afișe nu au dispărut. Din contră. Candidații rămași în cursă – George Simion, Crin Antonescu, Nicușor Dan și ceilalți – au migrat cu toții, într-o formă sau alta, spre TikTok. Unii își gestionează conturile prin agenții de PR, alții prin armate de simpatizanți mai mult sau mai puțin autentici. Iar rezultatul e un feed electoral halucinant.

Comentarii simultane, conturi cu nume banale și fără istoric, valuri identice de aprecieri și distribuiri — semne clare că mecanismele din decembrie s-au întors sub altă formă. O analiză recentă publicată de TikTok arată că în România, doar în aprilie, au fost eliminate peste 59.000 de conturi false, 1,3 milioane de urmăritori falși și 1,5 milioane de reacții inautentice. Asta doar pe hârtie.

Măsuri de ultimă oră: CNA și BEC reacționează

În fața presiunii publice și a semnalelor alarmante din spațiul online, CNA a emis mai multe decizii urgente în ultimele două săptămâni. Au fost cerute eliminări de conținut manipulator de pe TikTok, YouTube și Facebook, în special în cazurile unde influencerii politici au lansat apeluri voalate la violență, dezinformări grave sau tentative de intimidare a alegătorilor.

Totodată, BEC a sesizat Parchetul și CNA în cel puțin trei cazuri diferite privind utilizarea ilegală a simbolurilor electorale și publicitate mascată în mediul online. Au fost semnalate conturi care se prezentau drept neutre, dar promovau agresiv un singur candidat, adesea fără transparență privind finanțarea campaniei.

Prezența pe TikTok – o nouă formă de infrastructură electorală

George Simion are o prezență activă și personală, cu live-uri aproape zilnice și clipuri populiste regizate atent, în care se prezintă ca „omul simplu printre oameni”. Crin Antonescu, deși mai reținut, apare în clipuri în care tinerii îl întreabă direct „ce crede despre viață și moarte” – un format evident scenarizat. Nicușor Dan, mai tehnocrat, mizează pe interviuri fragmentate, dar contul său oficial este dublat de zeci de alte conturi de susținători, greu de controlat.

Aceste prezențe nu mai sunt opționale. TikTok a devenit terenul de luptă principal. Cine nu e acolo, nu există.

Oricum, TikTok nu mai schimbă nimic acum. Votul celor indeciși, da.
Alegerile din 2025 se vor decide în cabinele de vot, dar bătălia reală s-a dat deja, clip cu clip, like cu like, într-o lume în care validarea nu vine de la urnă, ci de la algoritm. Iar instituțiile statului, deși mai vigilente, par încă depășite de viteza și adaptabilitatea noului front digital.