Ce au sesizat magistrații lui Nicușor Dan: frică, presiuni și ierarhii care controlează carierele

Administrația prezidențială a publicat o sinteză a sesizărilor primite de la magistrați privind funcționarea sistemului judiciar, independența acestora și mecanismele privind cariera magistraților. Documentul, redactat pe baza observațiilor transmise în perioada 11–19 decembrie 2025, nu stabilește vinovății, nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii și nu substituie competențele altor autorități, ci centralizează opinii și percepții din sistem, identificând vulnerabilități și tipare recurente.

Potrivit raportului, până la 20 decembrie 2025 au fost înregistrate 320 de emailuri, dintre care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați, din 27 de instanțe și 14 parchete, precum Judecătoria Bistrița, Tribunalul București, Curtea de Apel București, DNA și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În plus, au fost primite peste 180 de emailuri de la cetățeni, avocați, polițiști, grefieri și alți actori din societatea civilă, sesizări care aduc în atenție experiențe directe cu sistemul judiciar.

Raportul a fost elaborat în contextul dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, al declarațiilor divergente ale magistraților, pozițiilor instituționale diferite și al articolelor de presă, inclusiv investigații jurnalistice recente. Invitația publică a Președintelui României a avut în vedere rolul constituțional de garant al respectării legii fundamentale și obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană.

Documentul se bazează și pe datele Comisiei Europene și Eurobarometru 2025: „44% din populația generală și 51% din întreprinderi percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind «destul de bun sau foarte bun», în scădere față de 2024, când procentul era de 52%” și că „75% dintre respondenți consideră corupția larg răspândită în țară, iar 60% afirmă că se simt afectați de corupție în viața de zi cu zi”.

11:40, 20.12.2025 • POLITICĂ

Guvernul a înființat comitetul pentru revizuirea legislației Justiției. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial

21:43, 13.11.2025 • POLITICĂ

Negocieri eșuate la Cotroceni privind pensiile magistraților: CSM confirmă lipsa unui acord între participanți

Observațiile magistraților: independență și climat instituțional

Una dintre temele recurente în sesizările primite de la magistrați este teama profundă de consecințe profesionale. Această teamă i-a determinat pe mulți să transmită observațiile anonim sau sub pseudonim, de frică să nu fie afectați în carieră. „Motivul pentru care am folosit un nume fictiv în mesaj este că, recunosc, îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului, în condițiile în care am muncit enorm și am sacrificat multe pentru a ajunge magistrat”, declara un judecător dintr-o instanță de rang mediu.

Alți magistrați subliniază că nu urmăresc avantaje personale sau intervenții punctuale în cariera lor, ci cer restabilirea unor garanții instituționale fundamentale, care să protejeze independența judecătorilor. „Independența judecătorului poate fi amenințată nu numai de factori externi, politici sau economici, ci și de ierarhia judiciară și mecanismele interne ale instanței”, nota un magistrat experimentat. Observațiile nu descriu incidente izolate, ci un cumul de vulnerabilități structurale care riscă să erodeze independența internă, calitatea actului de justiție și încrederea publică în sistem.

Factorii principali de risc identificați

Magistrații au indicat mai mulți factori care influențează negativ climatul institutional. Procedurile sunt adesea discreționare, iar deciziile luate fără criterii clare creează un sentiment de dependență față de conducerea instanței. „Colegii de conducere au devenit aproape irelevanți. Totul depinde de bunăvoința președintelui instanței”, remarca un magistrat.

Ei susțin că evaluările interne sau rapoartele de la președinți și secții pot bloca promovarea sau delegarea unui judecător, fără a oferi argumente transparente. Un magistrat a notat: „O singură mențiune negativă, chiar dacă minoră, poate anula ani de muncă și performanță”.

De asemenea, magistrații au invocate lipsa unei arhitecturi clare a fluxurilor de lucru și a accesului la decizii sau rapoarte oficiale. Aceasta împiedică judecătorii să își exercite atribuțiile în mod eficient și corect. Mulți magistrați au semnalat că volumul de dosare este excesiv, ceea ce generează stres, erori involuntare și teama de sancțiuni din partea Inspecției Judiciare sau a CSM. „La CAB s-a instaurat frica. Nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare. Orice greșeală minoră poate fi folosită împotriva ta”, sublinia un judecător din Capitală.

Magistrații au reclamat ambiguități legislative, care lasă loc interpretărilor subiective în aplicarea normelor privind evaluarea profesională, delegările sau sancțiunile disciplinare.

Percepția magistraților asupra conducerii instanțelor

Raportul a evidențiat că percepția magistraților este că puterea s-a concentrat excesiv în mâinile președinților instanțelor și a vicepreședinților. „Favoruri prin delegări și detașări – colegiile de conducere practic nu mai există. Președinții, vicepreședinții și șefii de secție au devenit mici dumnezei care decid soarta tuturor”, nota un magistrat dintr-un tribunal regional.

Această centralizare a puterii și lipsa unor mecanisme de control intern generează un climat de conformism și auto-cenzură. Mulți magistrați aleg să nu se implice în concursuri sau proiecte de management, de teama represaliilor sau a „voturilor negative” în evaluările de carieră.

Un alt judecător a reclamat presiunea indirectă: „Suntem amenințați cu Inspecția Judiciară și cu sancțiunile CSM. Este un climat de frică permanentă. Chiar și pentru un gest profesional corect, te simți vulnerabil”.

Legile justiției din 2022 și centralizarea puterii

Observațiile transmit că modificările legislative din 2022 au concentrat puterea decizională în mâinile președintelui instanței, care desemnează vicepreședinți și președinți de secție, formând majoritatea colegiului de conducere. „Această arhitectură explică conformismul generalizat și uniformitatea suspectă a voturilor la alegerile pentru CSM”, arată raportul.

Potrivit unui magistrat: „Totul funcționează pe principiul recompensă și pedeapsă. Președintele instanței este pus în funcție de un membru CSM care răspunde bine la comenzi”.

Procedura de selecție și numire a președinților instanțelor

Procedura, reglementată prin Legea nr. 303/2022 și Legea nr. 304/2022, este centralizată și nu presupune alegerea președintelui de către colectivul judecătorilor. Evaluarea proiectului de management și interviul în fața Secției pentru judecători a CSM sunt percepute ca fiind subiective: „O singură mențiune defavorabilă, chiar marginală, poate deveni decisivă”, notează raportul. Decizia finală a CSM are natura unui act administrativ, iar controlul judecătoresc este limitat la legalitatea formală.

Conducerea instanțelor și colegiile de conducere

Colegii de conducere au rol redus, fiind alcătuite din președinte, vicepreședinți și președinți de secție, la care se adaugă doi membri aleși. „Caracterul participativ al colegiului este substanțial diminuat, iar deciziile relevante sunt adoptate de președintele instanței”, explică raportul. Desemnarea vicepreședinților și a șefilor de secție se face exclusiv la propunerea președintelui, fără concurs, ceea ce concentrează puterea și influențează evaluarea profesională a judecătorilor.

Promovarea judecătorilor: discrepanțe între teorie și practică

Procedura de promovare efectivă implică evaluarea portofoliului de hotărâri și raportul Inspecției Judiciare. Magistrații susțin că aceste mecanisme sunt subiective: „În practică, avizele, evaluările interne și poziționarea președinților de instanță influențează rezultatul final al procedurii”. Promovarea pe loc, realizată în 2022, a creat dependență de mecanisme administrative precum delegarea.

Concluzii generale și recomandări

Raportul evidențiază câteva concluzii generale:

1. Frica și descurajarea exprimării critice în sistem;
2. Accesul la funcții de conducere condiționat de conformare;
3. Sistem bazat pe aprecieri subiective, netransparente;
4. Utilizarea mecanismelor administrative pentru fidelizare, recompensare sau sancționare a magistraților;
5. Pierderea atractivității profesiei și demisii/pensionări timpurii fără mecanisme de recuperare.

Propunerile magistraților vizează:

• descentralizarea puterii decizionale și întărirea rolului colegiilor de conducere;
• limitarea delegărilor și detașărilor prin proceduri transparente;
• proceduri competitive și meritocratice pentru funcțiile de conducere;
• reformarea Inspecției Judiciare și creșterea transparenței în evaluarea profesioniștilor;
• management eficient al resurselor umane și logistic;
• clarificarea rolului avertizorilor în interes public;
• recalibrarea competențelor instanțelor pentru degrevarea celor suprasolicitate.

Final: importanța dialogului și analizelor aprofundate

Raportul subliniază că observațiile transmise impun „o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente”. Până la acest moment, raportul servește ca o sinteză obiectivă a percepțiilor și experiențelor din interiorul sistemului judiciar, fără a influența actul de justiție propriu-zis, ci vizând mecanismele administrative, procedurale și legislative care afectează independența, meritocrația și încrederea publică.