Ce cheltuieli taie românii ca să facă faţă inflaţiei

Românii resimt tot mai mult efectele inflației și ale costurilor în creștere, iar datele recente arată că, în această vară, multe gospodării au fost nevoite să taie din cheltuieli esențiale precum educația, sănătatea, asigurările sau dotarea locuinței. În paralel, cheltuielile medii lunare au continuat să crească față de primele luni ale anului, indicând presiunea financiară asupra familiilor.

Cheltuieli medii în creștere

Conform datelor Institutului Național de Statistică, cheltuielile medii lunare ale unei gospodării în trimestrul al II-lea al anului 2025 au fost de 7.580 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 5,3% față de trimestrul I 2025. Pe persoană, cheltuielile au fost de 3.051 lei lunar.

Din totalul cheltuielilor, consumul gospodăriilor a reprezentat 4.779 lei (59,4%), iar transferurile către administrația publică, bugetele asigurărilor sociale și alte taxe au însumat 2.734 lei, adică 34% din cheltuielile totale.

Datele arată o diferență semnificativă între mediul urban și cel rural. În orașe, cheltuielile medii lunare ale unei gospodării au fost de 9.383 lei, adică de 1,4 ori mai mari decât în mediul rural. La nivel de persoană, un locuitor urban a cheltuit în medie 3.868 lei lunar, cu 1,5 ori mai mult decât cineva din mediul rural.

12:02, 01.10.2025 • ECONOMIE

Rate mai mari la credite: ce înseamnă creșterea IRCC pentru români

18:58, 29.09.2025 • Finanțe

Deficit bugetar istoric: România va încheia 2025 cu 8,4% din PIB pe minus – DOCUMENT OFICIAL

Structura cheltuielilor indică, de asemenea, un nivel mai ridicat al taxelor în orașe: 37,1% din cheltuielile totale în mediul urban au reprezentat impozite, contribuții și cotizații, cu 8,1 puncte procentuale mai mult decât în mediul rural.

Unde se duc banii românilor

În ceea ce privește consumul, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au ocupat cea mai mare pondere, 1.592 lei pe gospodărie, adică 33,3% din cheltuielile totale de consum. Cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili au însumat 657 lei pe gospodărie (13,7%).

Îmbrăcămintea și încălțămintea au reprezentat 391 lei pe gospodărie (8,2%), iar transportul 337 lei pe gospodărie (7,1%). Cele mai mici cheltuieli s-au înregistrat pentru educație, doar 31 lei pe gospodărie, respectiv 0,7% din cheltuielile totale de consum.

Citeşte şi: Prețuri ca în Vest și salarii care lasă de dorit: românii plătesc scump pentru haine și încălțăminte. Ce se află în topul inflației?

Aceste date sugerează că, deși românii cheltuiesc mai mult în termeni nominali, prioritățile bugetare s-au schimbat sub presiunea inflației. Reducerea investițiilor în educație, sănătate și asigurări ar putea avea efecte pe termen lung, în timp ce cheltuielile esențiale pentru hrană, locuință și utilități rămân cele mai mari componente ale bugetului familial.

Cum să faci față inflației

Inflația ridicată afectează puterea de cumpărare a românilor, dar experții financiari recomandă câteva strategii pentru a gestiona mai eficient bugetul personal:

• Revizuiește bugetul lunar – Notează toate veniturile și cheltuielile și identifică categoriile în care poți reduce costurile. Prioritizează cheltuielile esențiale, precum alimentele, utilitățile și sănătatea.
• Evită datoriile costisitoare – Dobânzile mari amplifică impactul inflației. Încearcă să amâni achizițiile mari finanțate prin credit sau să le planifici astfel încât să nu plătești dobânzi excesive.
• Economisește inteligent – Depozitele bancare tradiționale pot pierde valoare în fața inflației. Consultă alternative precum titlurile de stat indexate la inflație sau fonduri de investiții cu randamente real pozitive.
• Cumpără inteligent – Compară prețurile, alege produse de calitate cu durată lungă de viață și evită risipa. Planificarea meselor și folosirea promoțiilor pot reduce semnificativ cheltuielile.
• Investește în educație financiară – Înțelegerea pieței și a opțiunilor de economisire sau investiții ajută la luarea deciziilor corecte pe termen lung.
• Diversifică veniturile – Dacă este posibil, caută surse suplimentare de venit, freelancing sau mici afaceri, pentru a diminua impactul creșterii prețurilor asupra bugetului personal.

Aplicarea acestor măsuri poate ajuta familiile să mențină stabilitatea financiară chiar și în perioade cu inflație ridicată.