Ce este avionul Boeing KC-135 Stratotanker și de ce a fost adus în România

Al cincilea avion Boeing KC-135 Stratotanker al Forțelor Aeriene Americane a aterizat marți, 17 martie 2026, la București. În prezent, la Baza 90 Aeriană din Capitală sunt staționate cinci astfel de aparate, utilizate pentru misiuni de realimentare în aer.

O mașinărie eficientă

Intrat în serviciu în 1957, KC-135 nu a fost doar o versiune militară a celebrului Boeing 707, ci un proiect paralel, cunoscut sub numele de model 367-80, dezvoltat special pentru operațiunile de realimentare în aer. În prezent, flota este alcătuită în mare parte din varianta KC-135R, o versiune modernizată care a transformat avionul, inițial zgomotos și cu un consum ridicat, într-o platformă mult mai eficientă.

Aparatul poate transporta până la 90 de tone de combustibil, aproape întreaga cantitate putând fi transferată altor aeronave în timpul misiunilor.

Sistemul „Flying Boom”

Elementul definitoriu al KC-135 este brațul telescopic amplasat în coada avionului, operat de un specialist, care permite transferul de combustibil la rate de transfer foarte ridicate.

Pe lângă funcția sa principală de cisternă aeriană, avionul poate fi folosit și în misiuni medicale, transportând până la 44 de pacienți, sau pentru transportul a zeci de tone de echipament militar.

Importanța sa în ziua de azi

Fără KC-135, avioanele moderne ar fi restricționate de capacitatea redusă a rezervoarelor interne. Stratotanker-ul extinde semnificativ durata misiunilor, transformând operațiuni de câteva ore în zboruri de lungă durată și permițând bombardierelor sau avioanelor de vânătoare să traverseze oceane fără opriri pentru realimentare.

„Este avionul care face restul forței aeriene relevantă. Fără noi, restul piloților doar fac tururi de pistă”, spun, de multe ori, echipajele de pe KC-135.

KC-135 va continua să zboare mult după 2030

Deși succesorul său, KC-46 Pegasus, a început deja să fie introdus în serviciu, specialiștii estimează că KC-135 va continua să opereze mult după 2030. Durabilitatea avionului reflectă un design solid, care a depășit așteptările inițiale ale inginerilor de la Boeing.

La patru zile după ce președintele Nicușor Dan a prezidat ședința CSAT în care s-a aprobat accesul avioanelor cisternă americane pentru realimentare în zbor, primele aeronave au sosit deja, conform surselor citate de Libertatea, duminică, 15 martie.

UE nu s-a alăturat misiunii din Strâmtoarea Ormuz

Marți, în cea de-a 18-a zi a războiului, miniștrii de externe ai UE au respins solicitarea președintelui american Donald Trump de a crește prezența militară în Strâmtoarea Ormuz, blocată de regimul iranian. Europa dorește să evite implicarea într-un „război fără sfârșit”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că eforturile UE vor rămâne concentrate pe Operațiunea Aspides din Marea Roșie, evitând, astfel, o escaladare navală directă alături de Statele Unite în zona de conflict.